Vrei copil homosexual şi îndoctrinat cu mizerie occidentală? Dă-l la liceul George Coşbuc din capitală!

by   loading... În Coşbuc se întâmplă nişte chestii… e un citat al celor care au atras atenţia în 2013 cu privire la mizeria de îndoctrinare gay (şi de alte […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
 

loading...

liceu george cosbuc propaganda gay pro homosexuali lgbt profesoara roxana marin parada in scoala

În Coşbuc se întâmplă nişte chestii… e un citat al celor care au atras atenţia în 2013 cu privire la mizeria de îndoctrinare gay (şi de alte tipuri) care a avut loc în liceul George Coşbuc din Bucureşti (sub paravanul conceptelor occidentale precum drepturile omului, anti-discriminare, egalitatea de gen, feminism etc). Foarte multe anormalităţi pe care le putem vedea în societatea vestică, în special în SUA, sunt promovate la scară largă sub paravanul acestor concepte. Îndoctrinarea copiilor în Coşbuc a avut probabil loc fără ca părinţii să ştie ce tâmpenii sunt băgate în creierul copiilor lor şi probabil are loc şi în prezent. Nu ştiu cum mi-a scăpat acest subiect-scandal atunci când a avut loc în 2013, dar citind astăzi un articol recent care susţine această îndoctrinare mizerabilă şi distrugătoare de suflete m-am îngrozit când am aflat ce se întâmplă în liceul George Coşbuc din Bucureşti şi la ce manipulări şi programări mintale sunt supuşi săracii copii de acolo – viitori activişti gay sau…chiar viitori gay. Detalii în continuare:

(UPDATE: Menţiune: NU am nicio problemă cu oamenii gay care îşi văd de treaba lor şi nu îşi mediatizează orientarea sexuală şi nu promovează astfel de lucruri în societatea românească. Eu am o problemă cu propaganda în favoarea homosexualităţii, ca fiind ceva normal şi firesc pentru societatea umană, când de fapt este ceva distrugător.)

Eu de fapt căutam detalii despre revista Decât o revistă (DOR) – să văd ce-i cu ea? Am înţeles rapid că trebuie adăugată în lista mea cu surse toxice de informare. DOR este prietenă cu Revista 22 (deja trecută în listă) ( revista22.ro/22-va-recomanda-decat-o-revista-8092.html ), este susţinută de Centrul de jurnalism Independent ( cji.ro/despre-cji/echipa-cji/ ) – susţinut de Open Society a lui Soroş şi partener cu mizeria SAR etc. În plus promovează tâmpenii occidentale legate de “normalitatea” homosexualităţii şi atacă Biserica noastră strămoşească şi orele de religie în şcoli. Adică, pe scurt, revista DOR face parte din clica aia foarte numeroasă de ONG-uri, companii, ambasade si publicaţii anti-româneşti, care susţin anti-valori pentru distrugerea mentală a poporului nostru. Câteva dintre aceste asociaţii sunt listate ca semnatare a unei solicitări către europarlamentarii români, pe site-ul ASUR (asociaţie care atacă la greu religia şi Biserica Ortodoxă) (asur.ro/rezolutie-comisie-libertati-civile/?lang=en ).

Iată-le: Scrisoarea este semnată de: Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR), ECPI, Asociația Transcena, Centrul FILIA, Fundația Soros, GRADO, CARUSEL, Asociația EPAS, CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, SAR – Societatea Academică din România, CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică, CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația FRONT, CENTRAS, Fundația Tineri pentru Tineri, ActiveWatch, Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință, APADOR-CH, SoLib – Societatea pentru Libertate Individuală, Asociația Umanistă Română, Asociația Mame pentru Mame, TRANSform România, ARDOR.

În mini documentarea mea despre revista DOR am dat la ei pe site peste un articol recent (aprilie 2015) intitulat Libertate, care povesteşte, din punctul lor de vedere (de susţinători ai propagandei gay şi toate celelelalte), ce s-a întâmplat la Coşbuc în 2013. Recomand tuturor românilor să citească acest articol, dar cu precădere părinţilor care ar vrea să-şi trimită copiii la liceul George Coşbuc. Cei cărora li se vor părea normale toate activităţile făcute de profesoara aceea de engleză cu copiii în liceu…asta e, aţi fost păcăliţi de propaganda mass mediei străinilor că toate mizeriile astea din occident sunt normale şi de dorit. Restul românilor, care vă veţi indigna cu privire la ce se întâmplă într-o şcoală din România, să conştientizaţi că se aplică asupra noastră metoda “paşilor mărunţi”, şi că se tinde spre o societate de oameni distruşi mental şi programaţi să considere ANORMALUL ca fiind normal. Cineva spunea că “Viitorul este America”. Adică, dacă vreţi să vedeţi cum va arăta societatea românească dacă lucrurile merg în aceeaşi direcţie, uitaţi-vă la cum arată şi cât de distrusă este societatea americană astăzi, şi veţi afla cum vom ajunge şi noi.

Redau câteva citate din articol mai jos, să vedeţi ce se întâmplă atunci pe la Coşbuc (probabil şi acum):

(dacă propaganda anti-normalitate a reînviat subiectul anul acesta prin revista DOR, să-l mediatizăm şi noi, doar că privit în lumina noastră, a celor încă nedistruşi mental)

Libertate, revista DOR #12, aprilie 2015  ( decatorevista.ro/libertate-dor-12/ ):

(pasaje)

Profesoara de engleză Roxana Marin, de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Bucureşti, era acuzată că a organizat o paradă gay în liceu.

profesoara Roxana Marin activista pro gay lgbt parada homosexuali gay accept

În ştirea intitulată „Gay Pride în şcoală – Un dascăl promovează LGBT”, tatăl declara că sunt câteva profesoare de engleză activiste în mişcarea gay şi chiar în ziua precedentă una dintre ele a propus, la clasa în care e şi fiul lui, să participe la o paradă şi la un workshop de scris eseuri.

…programa ministerului care recomandă ca metodologie campanii de promovare a egalităţii.

Apăruse imediat după ştire un „apel la boicotarea” Coşbucului, semnat de peste 30 de organizaţii creştine şi naţionaliste. (menţiune Ce-i cu noi? – îl găsiţi AICI)

…următoarea (elevă) a spus că a făcut ore de drepturile omului şi a înţeles că oamenii sunt diferiţi şi nu e nimic rău în asta.

Roxana (profesoara) a folosit momentul ca să-i pregătească pentru ce putea urma: dacă îi va întreba cineva care-i treaba cu „propaganda gay” de care e acuzat liceul, să nu uite să spună de orele de drepturile omului şi de activităţile în care au învăţat printre altele şi despre feminism, romi, autism.

Majoritatea acelor activităţi au avut loc aici, în sala 17, o clasă de la parterul Coşbucului, o şcoală cu circa 1.100 de elevi, în clasele V-VIII şi liceu.

(Coşbuc) “este locul unde poţi să-ţi pui în aplicare ideile nebuneşti şi unde eşti ajutat să le faci să devină realitate (…) Aici poţi fi tu. Aici nu te judecă nimeni pentru felul în care eşti, eşti cine vrei şi cum vrei (…)” (menţiune Ce-i cu noi? Cât de anormală, greşită, nesănătoasă şi dăunătoare este această idee, şi totuşi este promovată ca ceva bun. Cum adică e ok să fii ORICUM, CUM VREI?!?)

În sala 17 e şi sediul CARE – Centrul pentru Acţiune şi Responsabilitate în Educaţie, un „grup informal” cum îl numeşte Roxana, în care elevi, foşti elevi – „alumni”, în coşbucheză –, profesori şi părinţi participă la activităţi pe varii teme sociale, fac public speaking şi debate şi tot felul de extracurriculare. De aici a pornit în februarie anul trecut ungay pride, adică vreo 20 de puşti din clasa a XII-a, plus cine s-a mai alăturat pe parcurs, s-au încolonat sub un steag colorat în curcubeu şi au zburdat pe holurile liceului. Atât a fost: „dragonul-curcubeu” şi un mesaj lipit pe uşă: „7-12% of us are Lesbians or Gays or Bisexual or Trans RESPECT US – teachers, students, friends & family”.

propaganda parada gay steag curcubeu scoala liceu george cosbuc bucuresti profesoara roxana marin

De aici urma să pornească şi anul acesta pe 15 februarie un gay pride, parte din programul extracurricular opţional LGBT History Month & African American History Month, gândit de Roxana împreună cu o colegă americancă, profesoară de engleză şi drepturile omului şi cu o profesoară de română.

Mai vehemente au fost blogurile şi site-urile organizaţiilor anti-homosexualitate, care acuzau Coşbucul şi pe Roxana de „propagandă homosexuală” şi pervertire a copiilor. În replică, elevi, alumni, părinţi, prieteni activişti au răspuns cu articole, memorii şi petiţii de susţinere a iniţiativelor de „promovare a anti-discriminării”.

Era prima oară când se puneau public sub semnul întrebării – şi nu oriunde, ci la televiziunea naţională – iniţiative pe care Roxana le desfăşura în şcoală de mai bine de 10 ani. (…) să crească nişte adulţi deschişi la minte şi toleranţi. (menţiune Ce-i cu noi?: Vă daţi seama câţi elevi au fost manipulaţi-îndoctrinaţi în a tolera şi promova ANORMALITATEA? Nu e vorba de a respecta că alţii sunt diferiţi de tine, ci e vorba că acei copii sunt învăţaţi că lucruri anormale sunt fireşti şi normale, şi sunt învăţaţi să accepte dezvoltarea anormalităţii în societate, ca fiind ceva bun; cei care cred ca homosexualitatea este ceva normal pt societatea umană, să citească măcar cartea „Fața nevăzută a homosexualității” , Virgiliu Gheorghe, Ed. Christiana, 2014)

Profesoara spera că „scandalul” îşi va găsi repede rezolvarea pentru că nu credea că ar fi greşit cu ceva şi era important să poată continua.

(…) a fost împreună cu directoarea la Minister în audienţă la doi consilieri, cărora le-au arătat manualul şi programa cursului opţional de drepturile omului pentru liceu.

Manualul, elaborat de British Council şi aprobat de minister, promovează, cum spune introducerea, valori împărtăşite de miliarde de oameni de peste tot din lume:respect pentru diversitate, adevăr, dreptate, demnitate, libertate a expresiei. Programa ministerului spune că acel curriculum corespunde legii învăţământului şi recomandărilor internaţionale referitor la educaţia pentru cetăţenie democratică (menţiune: despre ţeapa numită Democraţie citiţi în capitolul Democraţia împotriva Neamului, în cartea Pentru legionari, de CZC – cei care cred ca democraţia e nemaipomenit de bună, vă rog, căutaţi pe net cartea şi citiţi acest articol, sau mai degrabă toată cartea), modalităţile propuse pentru lucrul cu elevii incluzând: „discuţiile libere în clasă în interpretarea unor cazuri; argumentarea pro şi contra unei idei; investigaţii ale unor cazuri de încălcare a drepturilor omului şi identificarea abuzurilor comise; campanii de promovare în şcoală a drepturilor şi responsabilităţilor elevilor, a egalităţii de gen etc.; colaborarea cu organizaţii neguvernamentale.”

Roxana a contactat organizaţia Romani Criss, care abia închega activismul rom în România, şi s-a oferit să ajute cu orice ştia ea să facă şi ar fi avut ei nevoie.

S-a împrietenit şi cu cei de la ACCEPT, care porniseră şold la şold cu Romani Criss mişcarea pentru drepturile minorităţilor sexuale. Aşa a ajuns să asocieze prima oară conceptul de homosexual cu o persoană, dându-şi seama că e ceva foarte normal şi firesc.

Prin voluntarele americance din programul Peace Corps a luat contact cu mişcarea feministă, crescând de la abordarea „feministele sunt nişte frigide cretine”, la „feminismul e bun, să-l practicăm”, la „trebuie să luptăm pentru egalitate de gen”.

Aşa crede că trebuie să acţioneze şi educaţia elevilor. Să nu scoată în evidenţă un grup ca fiind deosebit, ci să-i înveţe pe rând despre toate: „Azi unguri, mâine ţigani, poimâine homosexuali. Până începe să le pice fisa”. (menţiune Ce-i cu noi?: adică până îşi însuşesc ideile dăunătoare inoculate prin educaţie în creierul lor).

Roxana este o edu-activistă pentru că crede că e important să-i expună pe copii la lumi cât mai multe şi mai diferite, să le organizeze discuţii şi ateliere în care să cunoască oameni cât mai diverşi, să-i ajute să afle cum sunt discriminate minorităţile, să le povestească din copilăria ei şi să se uite cu ei la documentare stând pe jos în sala 17 şi ronţăind seminţe. E important să mai organizeze câte-un pride şi să le facă în şcoală pentru că acolo se formează oamenii.

Roxana numeşte libertatea de a fi tu însuţi „a fi varză”. „Cei care etichetează, cei care spun,bă, eşti varză, sunt oamenii care nu sunt ei înşişi, ci doar reflecţii ale sistemului.” Pentru ea, a fi varză înseamnă să fii tu, să simţi şi să te exprimi fără teamă, să nu te laşi băgat în tiparele croite pentru sexe, vârste, roluri sau profesii. A fi varză înseamnă să poarte bocanci chiar dacă e „purie”, cum îi zic nepoţii, să aibă „coaie” chiar dacă e femeie, să zică „fuck” şi „shit” şi să se hăhăie cu copiii chiar dacă e profesoară. (menţiune eu: pe scurt, ideea dăunătoare promovată este că “nu contează CUM eşti, te acceptăm ORICUM – nu există un comportament optim şi de dorit, ORICE FACI E NORMAL, pentru că suntem diferiţi.” Cum credeţi că ar arăta o societate umană care pleacă de la această idee de bază? 🙂 Şi încă ceva: Principiile şi valorile morale ale poporului român sunt “tipare” în care cu toţii ar trebui să ne încadrăm! Desigur, ea ne recomandă şi recomandă copiilor să nu cumva să se încadreze în “tiparele Sistemului”, ci să facă CE VOR EI. Libertate totală. Yeeei.)

Tim, mentorul Roxanei. „Center of the Universe”, cum îl are trecut în telefon, un avocat spre 60 de ani care-a venit în România în 1999, cu soţia, care lucra la USAID, a luat-o pe Roxana sub aripa lui, a implicat-o în proiecte din societatea civilă, a luat-o ca secund şi i-a pasat joburi. În 2002 a predat cu ea primul curs de drepturile omului la Coşbuc, după manualul care abia ieşise.

„Este vorba despre promovarea homosexualităţii şi a promiscuităţii sexuale”, acuza apelul la boicotarea liceului, semnat de 36 de organizaţii creştin-ortodoxe şi naţionaliste. „Astfel, li se inoculează elevilor ideea falsă că asemenea comportamente sunt fireşti şi că pot constitui o alternativă viabilă, dacă nu optimă, în parcursul lor către statutul de adult.”

„Ambasade ca ale Olandei, Cehiei, Franţei şi Marii Britanii sunt promotoare active ale perversiunilor în ţara noastră, încât până şi ambasadorii lor participă la respingătoarele parade stradale”, spunea un articol de pe site-ul asociaţiei Alianţa Familiilor din România. „Aşa că homosexualilor le-a venit ideea să introducă acţiunile propagandistice, prin intermediul acestor ambasade, în acele instituţii de învăţământ care derulează programe de cooperare cu acestea. [Coşbuc] a părut a fi un punct de pornire potrivit.”

Vocile de susţinere a iniţiativelor Roxanei au fost ale elevilor, alumnilor, părinţilor şi organizaţiilor prietene ale CARE. ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei a depus o sesizare la Comisia de Etică TVR referitor la felul în care au fost realizate ştirea şi dezbaterea ce-a urmat. Ambasada SUA a trimis o scrisoare de susţinere la Minister.

Într-un proiect de teatru stradal cu organizaţia feministă h.arta, Roxana, încă o profesoară şi 14 puşti şi-au tras la sorţi dintr-o pălărie roluri (politician, seropozitiv, curvă, refugiat, homosexual, pensionar) şi au abordat trecătorii, ca să le atragă atenţia asupra rolurilor pe care le jucăm în societate.

Au organizat un focus grup pe tema „Homofobia în şcoli” condus de Institutul pentru Drepturile Omului din Copenhaga, au făcut în holul şcolii o expoziţie care documenta istoria drepturilor minorităţilor sexuale în România din interbelic încoace, în iarna asta au organizat în cadrul orei de drepturile omului un panel LGBT, în care opt invitaţi şi-au împărtăşit poveştile personale.

…graffitiuri făcute de nişte puşti în curtea liceului, ca activitate din Săptămâna Altfel: unul care spunea „I just came in my face”, unul cu „Drop acid not bombs” şi un craniu care vomită un curcubeu.

Roxana e optimistă pentru că în lumea de azi trendul e să nu fii rasist, sau homofob, sau să discriminezi în vreun fel. Dacă în România, la câteva zile după Gală, mai multe ONG-uri creştine propuneau ca, în Constituţie, căsătoria să fie definită expres ca „uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie”, în Franţa tocmai se oficiase prima căsătorie a unui cuplu gay. Roxana crede că cei care discriminează pierd trenuri şi o apucă furia – mai ales când e vorba de puşti –, dar apoi i se face milă. De-aia ar vrea ca şi alţi profesori care au idei să aibă curaj să le pună în aplicare şi se gândeşte la parteneriate între ONG-uri care apără drepturile minorităţilor şi inspectorate.

Articolul integral aici:

decatorevista.ro/libertate-dor-12/  – o să vedeţi că articolul este manipulatoriu – te face să crezi că cei care sunt conservatori cu privire la valorile şi credinţele seculare ale neamului românesc sunt nişte stupizi înapoiaţi care se conformează “Sistemului”, amestecă o grămadă de informaţii, pune egal între discriminare şi apărarea propriilor valori morale şi principii de viaţă, pune egal între a arăta răul cu degetul şi a judeca pe cineva/a discrimina pe cineva, amestecă aspecte pozitive ca să le uiţi-ignori pe cele negative, mizează mult pe partea emoţională a cititorilor ca să nu mai gândească lucid şi raţional despre ceea ce citesc, ci doar emoţional etc.

CONCLUZIA: Să-ţi tot dai copilul pe mâna şcolii fără să te intereseze ce i se bagă în cap acolo! Copiii supuşi propagandei gay au mari şanse să ajungă activişti gay sau chiar să devină gay, că doar e ceva normal şi firesc…

Detalii pe acelaşi subiect aici:

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/02/11/liceul-cosbuc-propaganda-homosexuala/

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/02/19/sodomia-patrunde-si-in-scoala-publica-luna-istoriei-lgbt-sau-propaganda-gay-la-doua-facultati-din-universitatea-bucuresti-si-la-liceul-cosbuc/

http://www.rostonline.ro/2013/03/boicotati-colegiul-george-cosbuc-din-bucuresti/ – „Să nu vă întoarceţi virgine din vacanţă!” (din sfaturile profesoarei Roxana Marin către eleve).  Încurajăm părinţii să evite înscrierea la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Bucureşti a copiilor lor, considerând că procesul educaţional din instituţia numită le pune acestora în grav pericol dezvoltarea firească – mentală, intelectuală, spirituală şi chiar fizică.

BONUS de final: ce distribuie profesoara Roxana Marin elevilor, prietenilor şi cunoscuţilor pe Facebook:

propaganda gay lgbt profesoara roxana marin liceul george cosbuc

…………..

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate.

Contact: office@stiri-extreme.ro