SEFA MAFIEI DIN DNA – Informatii bomba de la SIIJ: Kovesi a condus grupul de crima organizata de la DNA Ploiesti si a aprobat executii pe rechizitorii fara probe. SIIJ a pus mana pe circulara prin care Kovesi a dat liber ca acelasi martor sa fie folosit atat cu identitate reala, cat si cu identitate protejata. Marius Iacob si Calin Nistor i-au pus cruce Lulutei. Kovesi avea un fix mistuitor: sa puna gheara pe Ghita

Politica
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Se anunta a fi beton cel de-al doilea dosar in care Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) a declansat urmarirea penala fata de fosta sefa DNA Laura Kovesi (foto). SIIJ a facut publice vineri, 8 martie 2019, acuzatiile la adresa Laurei Kovesi, prin intermediul unui comunicat postat pe site-ul PICCJ, comunicat in care insa, spre deosebire de alte cazuri, nu se precizeaza numele lui Kovesi. Probabil o noua cenzura din partea lui Augustin Lazar, in conditiile in care acesta este cel care avizeaza comunicatele de presa ale Ministerului Public.

loading...

Informatiile oferite de SIIJ sunt de-a dreptul explozive. Astfel, Laura Kovesi a fost pusa sub urmarire penala pe motiv ca ar fi coordonat un grup infractional organizat initiat de procurorii Mircea Negulescu si Lucian Onea de la DNA Ploiesti. Tot Kovesi este acuzata de complicitate la represiune nedreapta sub forma participatiei improprii pentru aprobarea unei executii fara probe.


Aceasta din urma situatie priveste cazul fostului procuror general de la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti Liviu Tudose. Caz in care Laura Kovesi si-a ignorat adjunctii Calin Nistor si Marius Iacob, obligandu-l pe seful Sectiei I din DNA Gheorghe Popovici sa confirme rechizitoriul de trimitere in judecata a lui Tudose, a lui Sebastian Ghita si a altor persoane, fara sa existe probe impotriva lor, dovada si sentinta de achitare pronuntata de ICCJ. Interesant este ca acuzatia impotriva lui Kovesi este sustinuta chiar de catre referatele a patru procurori cu functii de conducere in DNA, prin care acestia au confirmat ca nu rechizitoriul de trimitere in judecata a lui Tudose era nelegal si netemeinic. Din informatiile pe care le detinem, cei patru procurori sunt Calin NistorMarius IacobGheorghe Popovici si Danut Volintiru (adjunct al Sectiei I DNA, care a refuzat sa confirme rechizitoriul lui Tudose), acestia dand declaratii inclusiv la SIIJ.

Foarte grave sunt alte doua acuzatii la adresa lui Kovesi. Una dintre ele vizeaza faptul ca aceasta a permis dublarea martorilor in dosarele DNA, adica folosirea aceluiasi martor atat cu indentiate reala, cat si cu identitate protejata. In acest sens, SIIJ a pus mana pe o circulara prin care Laura Kovesi dadea liber la asemenea practici. Interesant este ca foarte multe dublari de martori au fost intalnite in dosare in care vizat era, la fel ca in cazul prezentat mai sus, Sebastian Ghita. De unde am putea deduce ca Laura Kovesi avea o fixatie din executia lui Ghita.


In fine, o alta acuzatie retinuta in sarcina suspectei Kovesi priveste emiterea unui ordin referitor la adoptarea unor practici unitare in administrarea probelor audio/video la nivelul DNA, ordin prin care ar fi fost incalcate dispozitiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedura penala, intrucat s-a dispus transmiterea catre instantele de judecata numai a suporturilor care contin convorbirile relevante in cauza.

Iata acuzatiile SIIJ impotriva fostei sefe DNA Laura Kovesi:

“Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este abilitat sa aduca la cunostinta opiniei publice urmatoarele:

Procurorii din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie au dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de un fost procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, sub aspectul savarsirii infractiunilor de constituire de grup infractional organizat in modalitatea coordonarii, prev. de art. 367 alin. 1 si 3 Cod penal si complicitate la represiune nedreapta sub forma participatiei improprii, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal, in ref. la art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal (cinci infractiuni — 5 persoane vatamate).

La data de 7 martie 2019 a fost adusa la cunostinta suspectului efectuarea in continuare a urmaririi penale.

Faptele cercetate constau in aceea ca, pe durata exercitarii mandatului de procuror sef la Directia Nationala Anticoruptie, in perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfasurata, prin ordine si dispozitii date, grupul infractional initiat de doi procurori si un ofiter de politie judiciara, la care au aderat alti trei procurori si un alt ofiter de politie judiciara, iar acestia ar fi actionat, in mod coordonat, in scopul comiterii infractiunilor de cercetare abuziva, represiune nedreapta, influentarea declaratiilor, inducerea in eroare a organelor judiciare, fals intelectual si uz de fals.

Ordinele si dispozitiile avute in vedere constau intr-o circulara prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmaririi penale a aceleiasi persoane, atat in calitate de martor cu identitate protejata, cat si in aceea de martor cu identitate reala, precum si intr-un ordin, privind adoptarea unor practici unitare in administrarea probelor audio/video la nivelul Directiei Nationale Anticoruptie, ordin prin care ar fi fost incalcate dispozitiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedura penala, intrucat s-a dispus transmiterea catre instantele de judecata numai a suporturilor care contin convorbirile relevante in cauza.

Totodata, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispozitiile pe care le-a luat cu privire la un act de sesizare al instantei prin ignorarea referatelor procurorilor cu functii de conducere din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie — Structura Centrala, l-ar fi determinat pe un procuror sef sectie sa confirme, fara vinovatie, un rechizitoriu nelegal si netemeinic si sa dispuna, astfel, trimiterea in judecata a cinci persoane, despre care un numar de patru procurori au precizat in scris ca nu se impune trimiterea in judecata.

Precizam ca efectuarea in continuare a urmaririi penale reprezinta o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate in nicio situatie sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.

Sursa: https://www.luju.ro

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *