RISE PROJECT, interviu BOMBĂ! | “Oamenii care au salvat pădurea” – mărturia “Pădurarului”, omul care a oprit tunul de 300 de milioane de euro!

Distribuie!by RISE PROJECT, interviu BOMBĂ! | “Oamenii care au salvat pădurea” – mărturia “Pădurarului”, omul care a oprit tunul de 300 de milioane de euro! Angajatul Romsilva care s-a opus […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

RISE PROJECT, interviu BOMBĂ! | “Oamenii care au salvat pădurea” – mărturia “Pădurarului”, omul care a oprit tunul de 300 de milioane de euro!

Angajatul Romsilva care s-a opus retrocedării celor 43 de mii de hectare de pădure din județul Bacău a acceptat să vorbească despre presiunile trăite de cei care au încercat să apere proprietatea statului. Omul a intrat în vizorul greilor din afacere, Viorel Hrebenciuc, Ilie Sîrbu și șeful Romsilva, Adam Crăciunescu, pentru că, împreună cu alți funcționari cinstiți din instituție, a fost buturuga mică care a oprit tăvălugul retrocedărilor ilegale. RISE Project protejează identitatea angajatului Romsilva pe care îl numește “Pădurarul” în interviul de mai jos.
RISECine ar fi trebuit să fie, în opinia dumneavoastră, beneficiarii acestei păduri și ce suprafață trebuia de fapt retrocedată?
Pădurarul: Dimitrie N.D. Ghika, cel care a fost deposedat de către statul comunist, a avut doi fii care în anul 1948 se aflau la studii, în Anglia. Unul dintre fii, Nicolae, decedat în anul 2003, are la rândul său doi copii, Christopher și Jeanne – Valentinne, care locuiesc în Anglia. Așa cum rezultă din evoluția istorică a proprietății Ghika – Comănești, aceștia sunt descendenții familiei și, dacă s-ar fi urmat căile legale, ar fi avut dreptul de proprietate pentru circa 11 mii de hectare de teren forestier.
RCum rămâne cu cererea depusă de Paltin Sturza?
PPaltin Sturza nu a avut niciodată vreun drept în privința acestei păduri, acesta fiind și motivul pentru care, în toate etapele procesuale, începînd din anul 2006 și până în 2012, cererile sale au fost respinse atât de judecătoria Onești cât și de Tribunalul Bacău. Cererea i-a fost admisă abia în anul 2012, după ce dosarul a fost strămutat la Sfântul Gheorghe, de către avocatul Ioan Adam (n.r.-parlamentar). Abia acest complet de judecată a admis acțiunea lui Sturza și a dat hotărârea irevocabilă prin care s-a dispus reconstituirea unei suprafețe mai mari chiar decât ceruse inițial pînă și solicitantul.
R: Ce a făcut statul în acel moment?
P: Direcția Silvică Bacău a depus o revizuire la această hotărâre dar cu o întârziere deliberată de trei luni așa că revizuirea a fost respinsă de același complet de la Sfântu Gheorghe. În baza deciziei definitive, Comisia Județeană de fond funciar a emis mai multe hotărâri de validare pe anumite porțiuni din cele 43 de mii de hectare, în locurile găsite libere, unde nu erau încă puși în posesie alți cetățeni. Aceste hotărâri s-au dat fără respectarea prevederilor legilor de fond funciar pentru că instanța a decis doar totalul suprafeței nu și amplasamentele. Mulți șefi de ocol au refuzat până astăzi să ofere amplasamente Comisiei județene, chiar dacă au fost amenințați sistematic.
R: Ce ați făcut dumneavoastră și colegii dumneavoastră?
P: Salariații Romsilva au început să caute în Arhivele Statului noi documente iar acestea arătau tot mai limpede că cele 43 de mii de he
ctare nu i se cuvin lui Paltin Sturza. În baza acestor noi probe au fost făcute plîngeri la hotărârile Comisiilor județene și două revizuri. Ca urmare a uneia dintre revizuiri, juristul principal a reușit chiar să strămute la Sibiu procesul dar apoi a fost înlăturat.
RCum a fost dat la o parte?
P: Procedeul de înlăturare a juristului care a inițiat și susținut acțiunile de sistare a punerii în posesie a celor 43 de mii de hectare a fost de o parșivenie de neimaginat într-o administrație de stat care funcționează, totuși, pe bază de acte normative.
Afirmația mea poate fi calificată ca dură și neelegantă. O justific prin faptul că s-a profitat de o problemă privind sănătatea juristului curajos și de bună credință și s-a obținut, prin intermediul administrației, o recomandare a medicului de medicina muncii de a se limita deplasările juristului în afara Bucureștiului. În baza acestei recomandări, directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu, a dat un ordin prin care juristului i-au fost luate, în regim de urgență, toate cauzele, acestea fiind repartizate altor colegi.
Un rol determinat în acest scenariu l-a jucat șeful Serviciului juridic din regie, care, și în alte cazuri, prin modul de acțiune sau mai bine zis inacțiune, a pus umărul la retrocedarea, făra respectarea legii, a unor importante suprafețe de pădure.
Fără implicarea activă a mai multor salariați din structura Romsilva, suprafața de 43.227 ha de pădure de pe Valea Trotușului ar fi fost transferată valoric, încă din anul 2012, din proprietatea publică a statului în diverse conturi bancare. Pe fondul acestor precizări, trebuie să aveți convingerea că la Romsilva cei mai mulți salariați sunt onești și integri. Dacă aceștia nu ar fi existat, acest interviu nu ar fi avut subiect.
R: Au fost și alte cauze judecate de către completul judecătorilor Ordog și Uță, adică de către judecătorii acuzați în cazul acestor retrocedări ilegale? Au mai dat și alte instanțe hotărâri controversate?
P: Da, au judecat  mai multe dosare. Din ce știu eu, cei doi judecători de la Tribunalul Covasna, Ordog Lorand Andraș și Uță Gabriel, nu au dat nici o hotărâre judecătorească în favoarea Romsilva. În toată țara, în alte instanțe, au fost retrocedate sau sunt în curs de retrocedare, fără respectare cadrului legal, suprafețe de pădure de ordinul sutelor de mii de hectare. Nu există județ în care pădurea să aibă o mică pondere, fără vreun caz de retrocedare nelegală. Cred că dimensiunea acestui fenomen și mai ales consecințele lui reprezintă o problemă de siguranță națională.
R: Am observat o discrepanță între suma pe care nemții de la Prokon s-au oferit, printr-un precontract să o dea pentru aceasta suprafață-140 de milioane de euro și prejudiciul evaluat de procurori-300 de milioane de euro. De unde diferența?
P: Valoarea reală a suprafeței de pădure în discuție este în jurul a trei sute de milioane de euro, aspect pe care îl cunosc, fără nici un dubiu, și prezumtivii viitori proprietari. Este posibil ca diferența față de cea din promisiunea de vânzare să fi putut avea caracter de comisioane.
R: Cum se poate îndrepta situația?
P: Dacă se dorește îndreptarea răului făcut și oprirea celui ce vrea să vină, atunci trebuie, în regim de urgență, să se constituie pe lângă o instituție importantă a statului (de exemplu: Parchetul General) un grup de lucru format din specialiști care au cunoștință de mecanismele retro
cedărilor de terenuri. Grupul care s-ar afla sub un total anonimat ar trebui să analizeze cel puțin marile cazuri de retrocedări abuzive și să stabilească căile de urmat pentru salvarea acestui important patrimoniu.
Romana Puiuleț
Sursa:http://www.nasul.tv
loading...

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro