Pustiirea Romaniei si pierderea identitatii. Țări românești ce se usucă pe picior, țări fără viitor: Cazul dramatic al Țării Oașului

by Sursă:Jurnaldoasș.ro Dacă ne-am putea proiecta mintea într-un viitor apropiat pe termen mediu (3-5 ani) am putea vedea amploarea dezastrului demografic în care vor ajunge multe țări istorice românești din […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Sursă:Jurnaldoasș.ro

Dacă ne-am putea proiecta mintea într-un viitor apropiat pe termen mediu (3-5 ani) am putea vedea amploarea dezastrului demografic în care vor ajunge multe țări istorice românești din cauza fenomenului emigrației în țări europene. O nuntă recentă la care am participat în Țara Oașului mi-a permis să înțeleg mai bine o astfel de proiecție mentală în urma discuțiilor cu oșenii de la eveniment.

loading...

Chiar dacă situația este ușor diferită de la comună la comună pe ansamblu există câțiva indicatori care ar trebui să le dea fiori reci celor care conduc această țară.

Într-o comună precum Târșolțul în ultimii 5 ani s-a redus numărul de elevi la școala generală de 10 ori (de la cca 500 la 55 de elevi). Asta înseamnă că dacă se menține acest trend în 1-2 ani școlile din comună se închid complet. Din discuțiile avute cu oșenii am înțeles faptul că mare parte dintre emigranți și-au luat copiii cu ei în Europa și că trendul va continua și în anii care vin. Satele se umplu de copii doar de Sfântă Mărie când în satele Oașului se aude un dulce grai franțuzesc din gura acestora, mulți dintre ei nu mai comunica în graiul oșenesc.

La fel arată situația în Cămârzana, Bixad, Certeze, Turț, Batarci sau Huta Certeze ca să ne oprim doar la aceste exemple.

Un alt indicator care ne arată această situație limită este situația construcțiilor noi care practic au dispărut cu excepția Călineștiului, unde s-au întors mulți dintre cei plecați. Se pare că marea majoritate a oșenilor, constructori de meserie prin țări străine și-au construit case pe acele meleaguri și nu își mai văd un viitor degrabă pe acasă. O liniște ca de mormânt te apasă plimbându-te prin satele Oașului, nevăzând țipenie de oșan, semn destul de rău pentru viitorul acestei țări străvechi.

Un alt semn prevestitor de deșertificare umană este cel legat de arhitectura disgrațioasă a caselor construite și care reflectă uneori specificul țărilor în care au emigrat iar de cele mai multe ori nici măcar această logică. Mărimea acestor adevărate cazemate moarte 11 luni pe an este înfiorătoare, la o medie de 10-15 camere distribuite pe 2-3 etaje.

Un indicator care mai poate să ne dea o speranță este legat de faptul că încă o vreme oșenii se căsătoresc acasă în jurul Sfintei Mării, cu nunți zilnice de Luni până duminică. Pe acest subiect una din marile afaceri în zonă este legată de sălile de nuntă unele comune având 4-5 săli private mult mai mari decât căminele culturale de altădată.

Din păcate și acest indicator pozitiv la prima vedere este afectat de o lipsă de viziune a oșenilor în ceea ce privește renunțarea la specificul de altădată al costumului popular oșenesc înlocuit astăzi cu materiale cu motive înflorate ucrainiene realizate în China sau Japonia. mai mult în loc de cânepă ca materie primă se folosesc materiale artificiale extrem de incomode și cu o arhitectură ce nu mai are nimic de a face cu vechile straie oșenești. Îmbrăcat fiind în astfel de straie artificiale și străine locului nu am simțit decât transpirație, dificultate de mișcare.

Țipuriturile de altădată care au făcut farmecul străvechi la o nuntă oșenească, și-au modificat și ele tematica adoptând subiectele modernității străinătății.

Ce trebuie să facă oșenii dacă mai vor o șansă de supraviețuire pentru Țara Oașului?

  • să-și placheze cu lemn casele pe exterior și interior dezvoltând pe viitor afaceri în agroturism (peste 5000 de camere goale nefolosite într-o comună oșenească);
  • să renunțe la cumpărat mâncare fast-food pentru nunți și să o înlocuiască cu mâncare din materii prime agricole oșenești, pentru a opri hemoragia de bani ce iese la o nunta oșenească din comună;
  • să renunțe la straiele artificiale tradiționale din materii și motive culturale străine de specificul oșenesc;
  • să renunțe la manelizarea nunților oșenești, fenomen de aculturație secundară în care au căzut mulți oșeni;
  • să-și deschidă afaceri în construcții acasă în Țara Oașului pe specificul oșenesc arhitectural de altă dată;
  • să-și deschidă ateliere de procesare alimente măcar pentru a acoperi nevoie de alimente de la nunți, botezuri,logodne și înmormântări;
  • să-și învețe copiii limba română și să o vorbească în casă acolo în țările străine în care i-a împins o clasă românească iresponsabilă;
  • să-ți deschidă ateliere de cusut straie oșenești autentice abandonând chiciul actual;
  • să-și redefinească mândria oșenească pe valorile culturale de altădată ieșind din deriva grotească care a cuprins Țara Oașului;

Avram Fițiu,

Secretar General

Federația Națională de Agricultură Ecologică

Cartea Savarea Fermei Țărănești se poate descărca gratuit de pe blogul meu: http://www.avramfitiu.ro/

Mai multe detalii despre tematica renașterii din cenușa uitării a satului românesc, puteți vedea pe  http://www.romanianoastră.info

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate.

Contact: office@stiri-extreme.ro