Proiectul Certej marcat de ilegalități încă de la început. STENOGRAME

by Proiectul Certej marcat de ilegalități încă de la început. STENOGRAME   Numele directorului Deva Gold, Nicolae Stanca e direct legat de înstrăinarea zăcămintelor aurifere din Munții Apuseni către companii […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Proiectul Certej marcat de ilegalități încă de la început. STENOGRAME

minerit transilvania cianuri

 

Numele directorului Deva Gold, Nicolae Stanca e direct legat de înstrăinarea zăcămintelor aurifere din Munții Apuseni către companii private canadiene. Persoana care a semnat din partea statului român actele de asociere între Minvest Deva şi Gabriel Resources în 1997 este nimeni altul decât Nicolae Stanca, care conduce astăzi Deva Gold SA. O anchetă jurnalistică de la acea vreme arată că acordul iniţial de asociere, cu actele sale adiţionale şi apoi înfiinţarea companiei mixte, în iunie 1997, au permis investitorilor să intre pe uşa din dos într-o afacere fără licenţă de exploatare. România nu avea încă o lege a minelor pe baza căreia să fie acordate privaţilor licenţe pentru exploatarea resurselor.
„Nicolae Stanca este cel care conducea regia statului, în 1997, la momentul constituirii companiei mixte Euro Gold Resources. El ne primeşte chiar în biroul de la parterul clădirii Minvest din Deva pe care regia statului l-a adus la constituirea companiei mixte. Nicolae Stanca este sigur pe el: “Nu avea nicio legătură acordul acela din 1995 cu firma Euro Gold. Atunci au fost primii paşi de cooperare, pentru iazurile de decantare, pentru valorificarea sterilului, iar nu pentru exploatarea zăcămintelor. 
Actele semnate chiar de Nicolae Stanca în calitate de director al regiei îl contrazic însă: presupusa licitaţie pentru acordul iniţial de asociere a stat la baza constituirii companiei mixte de la Roşia Montană. Iar noua companie mixtă primea dreptul să exploateze zăcămintele de aur şi, după apariţia Legii minelor, îşi putea extinde activitatea şi în alte perimetre”.
În aceeași anchetă publicată de Centrul Român pentru Jurnalism Independent, Mihai Ianăş, fostul preşedinte ANRM spune că prezentarea zăcămintelor pe bursa canadiană a fost realizată fără aprobarea instituţiei pe care o conducea, fără concesionarea prealabilă a perimetrelor miniere. Ioan Rădulescu, fostul consilier personal al lui Mihail Ianăş are o poziţie chiar mai tranşantă pe acest subiect: ‘Afacerea a fost stricată de la un capăt la altul. Când au listat proiectul pe bursă, investitorii nu deţineau nicio bucăţică de zăcământ în România. A fost un scenariu clar, care a avut ca miză listarea la bursă şi apoi obţinerea licenţei. (…) Dar totul a fost posibil, în principal, din cauza asocierii cu statul’. Listarea zăcămintelor a fost permisă de către bursa canadiană în baza unui acord de asociere încheiat, în septembrie 1995, cu Regia Autonomă a Cuprului Deva. Nici acordul iniţial, nici actele care l-au modificat nu au fost făcute publice vreodată. Aşa cum arată jurnalistul Daniel Bojin, ‘ele sunt de negăsit, chiar şi la sediul fostei regii, ocupat astăzi de actuala companie a statului, Minvest, care i-a luat locul’.
Gabriel se divizează, iar European Goldfields preia proiectul Certej
Din 2000, European Goldfields Ltd (80%) în asociere cu compania de stat Minvest Deva (19%) formează Deva Gold SA. În conformitate cu Legea Minelor, Deva Gold devine afiliată la Licenţa nr. 435/1999 aprobată prin HG nr 51/24.01.2000. Potrivit răspunsului[1] ministrului Radu Berceanu la interpelarea deputatului Nicolae Popa, Deva Gold executa în acelaşi an cercetarea geologică a perimetrului, urmată mai apoi de foraje. În decembrie 2001 concesiunea s-a transferat de la C.N.C.A.F. MINVEST S.A. Deva la Deva Gold SA, ulterior aceasta devenind titularul licenţei şi, respectiv, Minvest Deva afiliat.
În data de 9 octombrie 2013 s-au prezentat la audierile Comisiei Speciale atât d-l Stanca cât și d-l Ianăș. Mai jos se regăsesc o parte din transcrierile discuțiilor ce au avut loc:
Domnul Darius Bogdan Vâlcov:
Consideraţi că prin această majorare de capital, în urma căreia MINVEST-ul a devenit … a pierdut aproape 14% din acţiuni, şi prin transferul acesta al licenţei, statul român a fost, în vreun fel, prejudiciat?
Domnul Nicolae Stanca:
În mod normal, pierderea e o dată din procent. Aici este o dovadă clară că pierde. A pierdut prin cota de participare de la 33,8 la, mă rog, 19,8 cât e acum, că nu am mai avut o relaţie de colaborare cu actuala conducere, ca să ştiu exact datele tehnice, să nu devină conflict de interese.
Domnul DariusBogdan Vâlcov:
N-am înţeles răspunsul, da sau nu?!
Domnul Nicolae Stanca:
Da, că nu mai e 33,8, e 19,8.
Domnul Darius Bogdan Vâlcov:
Şi prin transferul licenţei?
Domnul Nicolae Stanca:
În transferul licenţei aici, da, le dă un drept, dar la transferul licenţei sigur că părţile trebuie să renegocieze sau să-şi spună unele condiţii.
Domnul Darius Bogdan Vâlcov:
Şi mai am o întrebare, înainte de a da cuvântul colegilor. Atât dumneavoastră, cât şi domnul Ianăş, care era la acea vreme directorul ANRM-ului, aţi lucrat pentru statul român, până la un moment dat, când înţeleg că aţi trecut de partea cealaltă şi lucraţi pentru investitorul privat, care a intrat în asociere cu statul român la acea dată…
Domnul Nicolae Stanca:
Am să vă spun foarte sincer că eu am plecat după aceea din sistem trei ani şi jumătate, am lucrat prima dată la o firmă privată, după aceea am fost la judeţul Hunedoara prefect, după aceea am trecut iar la o firmă privată, a fost un anunţ public la care am participat şi am fost încadrat de firma din Anglia, unde am schimbat până acum cinci preşedinţi şi de un an şi jumătate, de doi ani, de anul trecut, din iarnă, sunt la Eldorado, o companie multinaţională vicepreşedinte şi lucrez pe partea tehnică, pe partea minieră, la ce mă pricep, în proiecte în care mă convoc în mai multe ţări în care are compania, în Turcia, Grecia, China, Brazilia, în consiliul în care e, îmi mai dau şi eu cu părerea, de unele ţin, de altele nu, adică o părere tehnică, în specialitatea de inginer miner.
Domnul Darius Bogdan Vâlcov:
Ca să termin întrebarea: în virtutea funcţiilor pe care le-aţi avut, aţi avut acces la nişte date, eu cred chiar şi confidenţiale, referitoare la bogăţiile din subsolul statului român. Aşa este?
Domnul Nicolae Stanca:
Vreau să vă spun că accesul la datele pe care le aveai, le aveai numai dacă le obţineai de la Agenţia Naţională, să le plăteşti sau date care puteau fi accesate, dar date informative, doar de natura zăcămintelor care erau în România, că era firesc, datorită funcţiei, să ştiu unde este un zăcământ de cupru, unde este un zăcământ aurifer, unde e cărbune.
Domnul Darius Bogdan Vâlcov:
Nu vă întreb de ce aţi plecat şi dacă este moral sau nu că aţi plecat, dar vreau să vă întreb: aţi semnat cu statul român sau cu vreun reprezentant al statului român vreun contract de confidenţialitate pentru toate aceste date pe care dumneavoastră le deţineaţi?
Domnul Nicolae Stanca:
Am semnat. Am semnat cu agenţia, de fiecare dată şi acum accesul la orice documentaţie actul de….
Domnul Darius Bogdan Vâlcov:
Mulţumesc mult.
 ***
În august 2008, European Goldfields deţinea în România licenţă de explorare pentru o suprafaţă de 534 kmp în judeţul Hunedoara (de 2,5 ori mai mare decât suprafaţa Bucureştiului). Astfel, conform informaţiilor de pe propriul site, European Goldfields şi-a extins vechea licenţă pe un perimetru de 338 kmp la vest de Certej (perimetru adiacent fostelor mine de lângă Brad), şi pe o suprafaţă de 137 kmp lângă Deva, în zona depozitelor de aur şi cupru de la Muncel-Veţel.
Compania European Goldfields, acţionarul majoritar al Deva Gold, listată pe bursa din Toronto (TSX:EGU), a estimat investiţia necesară exploatării zăcământului de la Certej la 136,5 milioane euro: ‘E un zăcământ de mici dimensiuni, aş spune la limita rentabilităţii, mai ales în condiţiile în care toate costurile urcă’, declara Nicolae Stanca, directorul Deva Gold pentru România Liberă. Încă de la acea dată, Stanca recunoştea randamentul inferior al proiectului Certej prin comparaţie cu exploatările aurifere considerate optime, care produc între şase şi opt grame la tonă.
Eldorado Gold preia European Goldfields
În decembrie 2011 Eldorado Gold a iniţiat preluarea companiei European Goldfields contra sumei de 2.5 miliarde dolari. Achiziţia a fost finalizată în februarie 2012. Astfel, Eldorado Gold a devenit acţionarul majoritar al companiei mixte Deva Gold. Eldorado Gold Corporation este o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver care deţine perimetre miniere în Grecia, România, Turcia, China şi Brazilia.
Harta perimetrelor deținute de Eldorado Gold în iulie 2014.
Sursa:http://miningwatch.ro
loading...
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro