Povestea românului care se bate cu marile rețele de supermarketuri: ”Nu mi-e rușine să spun că fac profit, dar îl fac din comercializarea produselor românești!”

by loading... Feliciu Paraschiv este ceea ce mulți ar numi afacerist-kamikaze în România. A pus bazele unui lanț românesc de supermarketuri și nu se lasă. Anul acesta plănuiește să se […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Feliciu Paraschiv

loading...

Feliciu Paraschiv este ceea ce mulți ar numi afacerist-kamikaze în România. A pus bazele unui lanț românesc de supermarketuri și nu se lasă. Anul acesta plănuiește să se extindă cu încă două magazine și nu se rușinează să spună că-i merge afacerea, bătând parcă obrazul marilor rețele străine care, deși au monopolizat comerțul autohton, declară la Fisc că abia se ”târâie” din punct de vedere financiar.

Pentru Feliciu Paraschiv, rețeaua Paco este cel mai important lucru. Este afacerea pe care a construit-o și de care nu vrea să se despartă, pe care nu vrea să o cedeze, să o vândă către străini, așa cum au făcut alți antreprenori români. Astăzi, în Focșani și în Odobești, Paraschiv are deschis șapte supermarketuri, plătește salariile a 210 de oameni și, foarte important, se chinuie să vândă produsele de la fermierii români și cât mai puține importuri.

”Anul acesta sperăm să mai deschidem încă două supermarketuri. Acoperim Focșani și Odobești, iar prin cele două magazine ne propunem să ajungem și în zona rurală. Am colaborat și colaborăm de câțiva ani cu fermieri, adică noi blocăm tot ce înseamnă importuri în momentul în care apar produsele românești. Produsele românești nu se țin așa mult la raft, dar nu cred că e vorba de calitate, cât e vorba de lipsa sortării legumelor și fructelor. Fermierii noștri încă nu au ajuns la nivelul la care să-și vândă marfa pe categorii, să sorteze și să pună prețuri diferite. Cred că în scurt timp se va rezolva și această problemă”, a declarat pentru Agrointeligența Feliciu Paraschiv, directorul general al lanțului de magazine Paco din județul Vrancea.

În luna februarie a vândut doar mere românești

La începutul lunii februarie a acestui an, directorul general al magazinelor Paco a luat decizia de a face achiziție de mere numai de la un producător român, renunțând să importe mere din țările intracomunitare, chiar dacă asta a însemnat să restrângă sortimentul de la raft.

”În luna februarie am blocat tot ce înseamnă măr, deci noi nu am vândut mere de import, adică nu am avut 3-4 sortimente de mere în oferă, am avut doar două sortimente și alea românești, de la un producător local care a făcut pe fonduri europene un mare depozit de mere și o mare livadă. Timp de două luni am reușit să blocăm orice achiziție de mere din Polonia sau Ungaria și am vândut doar merele fermierului român. Am vândut undeva la 20-30 de tone pe lună, nesperat de mult. Anul trecut, în vară, tot așa am blocat tot ce înseamnă import de legume-fructe și ne-am aprovizionat exclusiv de la producătorii de Matca, din zona noastră. Avem o deschidere maximă pentru tot ce înseamnă producători români. Am acceptat să facem achiziție pe borderou sau cu facturi”, a mai spus comerciantul.

Achiziția de marfă românească este dificilă iarna

Feliciu Paraschiv susține faptul că, își dorește să vândă în lanțul său de magazine doar marfă românească, iarna pune mari probleme în ceea ce privește aprovizionarea rafturilor cu legume și fructe românești, tocmai pentru că producătorii autohtoni nu dispun de spații de depozitare pentru a putea a asigura marfă magazinelor indiferent de sezon.

”Este posibil să nu avem suficient de mulți producători români în zona noastră pentru a acoperi necesarul de marfă, dar, potrivit legislației ce ar urma să fie adoptată, lanțul scurt merge până la 180 km și am putea să găsim în România produsele pe care să le vindem la noi la raft. Problema mare este iarna, când nu prea o să găsim produse românești. În ceea ce privește procentul de 51% legume și fructe românești ce trebuie să le achiziționăm, nu o să fie o problemă pe perioada verii, dar pe perioada iernii o să întâmpinăm dificultăți. Cred că iarna nu avem nici 30% produse românești. Este bine ca un an sau doi să se forțeze mâna ca fermierii să înceapă să producă cantități din ce în ce mai mari și să reușim să atingem acest procent indiferent de sezon”, a vorbit producătorul, despre posibilitățile de aprovizionare cu produse românești.

Propunere – suprataxarea produselor non-UE

Potrivit comerciantului din județul Vrancea, o mare problemă de care se lovește frecvent este aceea că produsele care par românești, de fapt nu sunt produse în România. Suprataxarea produselor care vine din spațiul extracomunitar ar putea rezolva de acum când alimente aduse din afara UE să fie vândute cu etichetă de ”made in România”.

”Pentru rezolvarea acestei situații aș propune o suprataxare a produselor de import care nu vin din Uniunea Europeană. Este inadmisibil ca toată fasolea pe care o consumăm în România să fie adusă din China. Chiar și în piețe, fasolea vândută de speculanți este de fapt chinezească. Tot usturoiul, tot morcovul este adus din Turcia, ceapa este din Olanda, dar de fapt vine din Egipt. Ar trebui ca produsele care nu vin din UE să fie suprataxate vamal”, propune directorul general al lanțului de magazine Paco.

Micii comercianți au profit mai mare decât retail-ul

În timp ce marile magazine înregistrează an de an pierderi însemnate, iar profitul înregistrat este semnificativ diminuat, lanțul de magazine din Vrancea reușește să înregistreze un profit de câteva ori mai mare, tocmai pentru că așa cum spune directorul general, ei ”nu umblă la cifre”.

”Suntem unul dintre puținele lanțuri de supermarket-uri care nu au în spate și o unitate de producție, adică dezvoltarea lanțului nostru a fost făcută doar din retail. După cum bine știți retail-ul este împărțit în două mari categorii: IKA (international key accounts – n.r), adică tot ce înseamnă rețele de supermarketuri venite din exterior cu acoperire națională, și LKA (local key accounts – n.r), adică tot ce înseamnă comerțul mic, tradițional care operează în anumite zone din țară și nu au acoperire națională. În general se face o disctincție majoră între cele două categorii, IKA sunt cei tari și care fac probleme mari în general producătorilor români având o poziție dominantă pe piață. Dacă ne uităm pe cifre, ei ocupă 54% din retail, iar noi, local key accounts doar 46%. Cu toate acestea, profitul nostru pe care îl aducem este de 4-5 ori mai mare decât profitul adus de marile rețele comerciale. Aceștia înregistrează deseori pierderi și profituri foarte mici exportând cum foarte bine știți capitalul în afara țării”, a subliniat Feliciu Paraschiv.

Marfa se plătește în ziua livrării

Potrivit comerciantului, principala diferență clară între lanțul de magazine pe care îl conduce și marile rețele comerciale este aceea că își plătește furnizorii chiar în ziua livrării mărfii.

”Ne diferențiem clar față de IKA prin faptul că plătim tot timpul pe loc marfa pe care o achiziționăm de la producătorii români. Politica noastră este să plătim marfa cât mai repede. În marile lanțuri producătorii, cel puțin cei de legume-fructe care sunt mai mici și nu sunt organizați primesc banii la 90 de zile de la livrarea mărfii. Imaginați-vă să duceți roșii și castraveți în fiecare zi la un supermarket, termini de cules roșiile, că a trecut sezonul și nu ai primit nici un ban. Produsele industriale au ajuns la termene de plată și la 90 de zile”, a explicat Feliciu Paraschiv.

Face profit din adaos comercial

Față de marile magazine, comerciantul din județul Vrancea a ales să nu lucreze cu taxe ascunse și nici nu și-a propus să păcălească frunizorul, așa că singurele surse de venit sunt realizate din adaos comercial și bonificațiile obținute datorită rulajelor de marfă.

”Am ales să nu lucrăm cu taxe ascunse, cu taxe de raft, noi lucrăm și trăim doar din adaosul comercial și din discount-urile off invoice pe care le primim ca o bonificație datorită rulajelor pe care le facem și datorită faptului că plătim toată marfa la livrare. Plătim la livrare, în timp ce marii retaileri plătesc furnizorii la 30-40-60 de zile, noi plătim tot la livare”, a întărit șeful lanțului de magazine Paco.

50% din marfa vândută vara este românească

În opinia comerciantului, asociațiile nu funcționează foarte bine în România, astfel că fermierii sunt cei care ar trebui să se gândească să-și creeze depozite frigorifice cu atmosferă controlată pentru a păstra fructele și legumele pe perioada iernii.

”Preferăm să găsim un producător serios care are o suprafață rezonabilă de teren sau mai mulți producători de la care să ne aprovizionăm în mod curent. În vară, de exemplu, aveam producători care veneau la noi și ne livrau roșii și alte legume până își terminau lotul, după care veneau cu vecinul care la rândul lui avea și el ceva legume de vânzare și tot așa. Numai anul trecut s-au perindat peste 50 de producători locali la noi. Pentru noi producătorii români au prioritate față de produsele de import. Procentul de marfă românească vândută diferă de la sezon, la sezon. Dacă exceptăm citricele și produsele care nu sunt cultivate în România cred că pe perioada verii vindem cam 50% marfă românească, iar pe perioada iernii procentul scade dramatic”, a mai spus directorul general al lanțului de magazine Paco.

 

 

Sursa:

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro