PICCJ, CSM SI IOHANNIS AU SUBMINAT PARLAMENTUL – Actiune fara precedent. Senatorii si deputatii condamna derapajele lui Klaus Iohannis, CSM si ale sefilor Ministerului Public: „Neconstitutionale si inacceptabile judecatile pe care fie Presedintele, fie CSM, fie reprezentanti ai Ministerului Public le formuleaza la adresa unor decizii si activitati ale Guvernului. Asemenea actiuni uzurpa ilegal si abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere” (Declaratia)

by   Camerele reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor au adoptat miercuri, 8 martie 2017, o Declaratie fara precedent, in care presedintele Klaus Iohannis, Consiliul Superior al Magistraturii si sefii […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
 

loading...

Camerele reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor au adoptat miercuri, 8 martie 2017, o Declaratie fara precedent, in care presedintele Klaus Iohannis, Consiliul Superior al Magistraturii si sefii Ministerului Public sunt acuzati de „abuz de drept” si de „uzurpare ilegala” a atributiilor constitutionale ale Parlamentului, dupa ce au incercat sa submineze activitatea Legislativului prin sesizarea CCR in privinta OUG 13 in legatura cu un inchipuit conflict de natura juridica intre autoritatile statului. Este un demers unic prin care parlamentarii readuc, practic, in echilibru mecanismul democratic al separatiei puterilor in stat si isi reafirma statutul de putere legiuitoare, aleasa prin vot democratic pentru a reprezenta interesele cetatenilor romani.

Declaratia, adoptata in plen cu 203 voturi „pentru” si 94 de voturi „impotriva”, la initiativa presedintelui Senatului Calin Popescu Tariceanu, arata ca, in conditiile in care textul Constitutiei este suficient de explicit, sesizarea Curtii denota „absenta manifesta a bunei credinte in interpretarea legii fundamentale de catre reprezentanti instiutionali ai autoritatii judecatoresti” (in speta, CSM). Mai mult, parlamentarii califica actiunea sefului statului, de a recurge la sesizarea fara temei a CCR, ca fiind un „abuz de drept” facut doar in scopul blocarii unui proces politic democratic:

Parlamentul Romaniei califica drept neconstitutionale si inacceptabile judecatile pe care fie Presedintele Romaniei, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanti ai Ministerului Public le formuleaza la adresa unor decizii si activitati ale Guvernului. Asemenea actiuni uzurpa ilegal si abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere, in diferitele forme prevazute de lege si de regulamentele camerelor, pentru activitatea sa”.

In acest context, semnatarii considera ca recenta decizie CCR – care a respins sesizarile lui Iohannis si CSM privind existenta unui conflict juridic in cazul OUG 13/2017 – trebuie sa puna capat „actiunilor concertate de subminare a rolului si prestigiului Parlamentului ca institutie centrala a democratiei si organ reprezentativ suprem al natiunii noastre”.

Iata Declaratia Parlamentului Romaniei:

In temeiul prevederilor Art. 13 Pct. 23 din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului,

Parlamentul Romaniei adopta prezenta

DECLARATIE

Parlamentul Romaniei saluta clarificarile pe care Curtea Constitutionala a Romaniei le-a adus in decizia sa din 8 februarie 2017. Declarand neintemeiate sesizarile Consiliului Superior al Magistraturii si Presedintelui Romaniei, Curtea explica, pe de o parte, cum Parlamentul poate delega Guvernului printr-o lege speciala de abilitare competenta de a emite ordonante, iar pe de alta parte, ca executivul ‘nu are obligatia constitutionala sau legala de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii in materia in care a legiferat, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu are abilitarea legala de a emite un astfel de aviz’.

De altfel, jurisprudenta Curtii Constitutionale a stabilit demult ca ‘in cazul elaborarii și emiterii unor alte acte normative, legea nu prevede obligatia solicitarii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel ca exigenta acestei autoritati publice de a aviza acte normative care nu se circumscriu activitatii autoritatii judecatoresti depașește sfera atributiilor sale constitutionale’.

Parlamentul apreciaza ca, in conditii normale, asemenea lamuriri nu ar fi fost necesare. Textul Constitutiei este in sine suficient de explicit. Ceea ce a facut oportuna si necesara decizia Curtii este absenta manifesta a bunei credinte in interpretarea legii fundamentale de catre reprezentanti institutionali ai autoritatii judecatoresti, ca si abuzul de drept al Presedintelui Romaniei, care recurge la sesizarea fara temei a Curtii doar in scopul blocarii unui proces politic democratic.

Parlamentul Romaniei considera ca recenta decizie a Curtii trebuie sa puna capat o data pentru totdeauna actiunilor concertate de subminare a rolului si prestigiului Parlamentului ca institutie centrala a democratiei si organ reprezentativ suprem al natiunii noastre. Parlamentul nu va mai accepta pe viitor sa fie redus la conditia de spectator al unor decizii politice ce se iau dupa criterii netransparente de catre persoane care nu si-au castigat prin vot dreptul de a decide si de catre agentii ale statului conduse la randul lor de persoane numite pentru indeplinirea unor atributii fara caracter politic, de ordin judiciar sau tinand de sfera sigurantei nationale.

Pe fond, aceste actiuni de discreditare a Parlamentului sunt lipsite de o motivatie rationala. Trebuie afirmat raspicat ca toate instrumentele juridice folosite in combaterea coruptiei emana de la Parlament. Ele sunt in mod fundamental expresia vointei politice a acestuia de a instaura neconditionat domnia legii si de a intari institutiile statului de drept. Imperfectiunile cadrului normativ al luptei anti-coruptie, semnalate cu repetitie de Curtea Constitutionala, sunt produse tocmai de urgenta, rareori justificata, impusa procesului de adoptare a legilor, unele dintre acestea fiind trecute prin angajarea raspunderii Guvernului. Calitatea legilor creste ori de cate ori Parlamentul este lasat sa delibereze fara a fi supus la presiuni exterioare.

Prin aceasta Declaratie, Parlamentul isi reafirma suprematia politica fata de toate celelalte institutii publice si se arata decis sa-si exercite cele trei functii fundamentale ce ii revin prin Constitutie: functia reprezentativa, functia legislativa, precum si functia de alegere si control a executivului.

Parlamentul, ca expresie a suveranitatii nationale, reprezinta societatea romaneasca in ansamblul ei și cu toate componentele ei. Ii reprezinta deopotriva pe cei care au votat, indiferent de optiunea politica, dar si pe cei care nu s-au prezentat la urne. Functia esentiala a Parlamentului este aceea de a da, prin dezbaterile sale, o forma reprezentativa preocuparilor celor mai grave si profunde ale societatii. Cunoasterea publica este indispensabila intr-o democratie, iar sarcina oricarui Parlament este acea de a spori calitatea si sfera gandirii ce anima deliberarea colectiva.

Modul direct de alegere a Presedintelui Romaniei a indus impresia gresita ca cel ales este primul reprezentant al natiunii, ca ar fi un presedinte absolut al romanilor, mai legitim si mai reprezentativ decat Parlamentul. Presedintele, odata ales, devine prin efectul Constitutiei exterior societatii, ocupand o pozitie de mediator intre aceasta si autoritatile publice. Presedintele Romaniei reprezinta statul roman (Articolul 80, Aliniatul 1) cele trei puteri ale acestuia – legislativa, executiva si judecatoreasca – fiind nu numai separate intre ele, dar si distincte de societatea cetatenilor, care este ‘fundamentul’ statului, dar nu se confunda cu acesta (articolul 4, aliniatul 1). Parlamentul este organul care asigura legatura constitutionala intre Presedinte si societate, asa cum subliniaza procedura care-i cere Presedintelui sa depuna juramantul de investitura in plenul reunit si sa incredinteze apoi presedintilor celor doua camere documentul pe care a semnat juramantul. Parlamentul oglindeste deci vointa societatii, in timp ce Presedintele exprima arhitectura institutionala a statului si o explica atunci cand este necesar.

In al doilea rand, Parlamentul este ‘unica autoritate legiuitoare a tarii’ (Articolul 61, Aliniatul 1). Parlamentul accepta sa delege Guvernului, in termeni precisi, exercitiul acestei autoritati, nu insa vreunei alte institutii. Nu poate delega autoritatea insesi, care este inalienabila. In temeiul legilor pe care le face si pe care le modifica suveran, Parlamentul se poate consulta in cursul procesului legislativ cu institutii publice, cu experti, cu societatea civila, cu orice parte interesata. Avizele pe care Parlamentul convine sa le solicite nu pot avea un caracter constrangator. Nimeni si in nici o materie nu-si poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativa a Parlamentului, care este unica si indivizibila.

In sfarsit, grupurile politice din Parlament trebuie consultate de Presedinte in vederea desemnarii unui candidat pentru functia de prim-ministru, dupa care Parlamentul ii acorda (sau nu) acestuia si intregii liste a Guvernului votul de incredere (Articolul 103) si accepta programul de guvernare prin care executivul realizeaza politica interna si externa a tarii si conduce administratia publica (articolul 102, aliniat 1). Din acel moment, Guvernul si toate organele administratiei publice se supun controlului parlamentar (articolul 111, aliniat 1), Parlamentul fiind singura instanta politica in fata careia Guvernul este raspunzator pentru intreaga sa activitate (Articolul 109, Aliniat 1).

Parlamentul Romaniei califica drept neconstitutionale si inacceptabile judecatile pe care fie Presedintele Romaniei, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanti ai Ministerului Public le formuleaza la adresa unor decizii si activitati ale Guvernului. Asemenea actiuni uzurpa ilegal si abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere, in diferitele forme prevazute de lege si de regulamentele camerelor, pentru activitatea sa.

La inceputul primei sesiuni din acest mandat, Parlamentul Romanei se angajeaza cu fermitate sa respecte riguros articolul 69 din Constitutie si sa serveasca exclusiv natiunea pe care o reprezinta, refuzand totodata sa-si supuna mandatul oricaror solicitari imperative, de oriunde ar veni. Parlamentul respecta dreptul la libera exprimare, intelegand in acelasi timp ca este singurul reprezentant constitutional al intregii societati. Oportune sau inoportune, indreptatite sau abuzive, parerile Presedintelui Romaniei, Consiliului Superior al Magistraturii si ale Ministerului Public sunt opinii particulare si partiale. Opinia structurata si legala a societatii romanesti este exprimata in mod legitim si cu exclusivitate de Parlament”.

Sursa: luju.ro

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro