PĂDURILE HARVARD, VÂNDUTE VIA SUEDIA CĂTRE ANGAJAȚII DIN ROMÂNIA – De ce a fost decorata Kovesi de regele Suediei?

by Universitatea Harvard, cel mai mare proprietar privat de păduri din România, a vândut o parte din suprafețele forestiere pe care le deținea imediat după izbucnirea unui imens scandal de […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Universitatea Harvard, cel mai mare proprietar privat de păduri din România, a vândut o parte din suprafețele forestiere pe care le deținea imediat după izbucnirea unui imens scandal de corupție în care au fost implicați angajații locali ai firmei controlate de prestigioasa instituție.

loading...

RISE Project a descoperit că pădurile au fost cedate unui grup de firme suedez condus chiar de către parteneri și angajați de la București ai diviziei de investiții a universității americane. Din firmele suedeze a făcut parte și un profesor doctor, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România. Primele tranzacții au avut loc la doar câteva luni după ce fostul șef al filialei românești a firmei deținute de Harvard a fost arestat pentru corupție și spălare de bani.

Prețul pe hectar încasat de Harvard a fost cu doar șase lei mai mare decât cel pe care l-a cerut statului român care avea dreptul să răscumpere pădurile dar nu a facut-o.

Oamenii din Suedia

RISE Project a analizat componența celor două grupuri de afaceri și a descoperit că unele personaje cheie fac parte atât din tabăra vânzătorilor cât și din cea a cumpărătorilor.

Oamenii cheie din consiliul de administrație al firmei suedeze.

Oamenii cheie din consiliul de administrație al firmei suedeze.

În fapt, un suedez de origine română reprezintă la București atât interesele Universității Harvard, cât și pe cele ale grupului nordic care i-a cumpărat în ultimele luni o parte din păduri. Sorin Chiorescu, 41 de ani, este fondator și director executiv al grupului suedez Greengold, care deține întinse suprafețe forestiere în România. Concomitent, Chiorescu a fost angajat de fondul de investiții al Universității Harvard să-i administreze o fabrică de placaj din Călărași.

Sorin Chiorescu a fost secondat în afacerile românești de alți doi directori și acționari din grupul suedez: românul Alexandru Florea și suedezul Jonas Jakobssen. Cel din urmă a fost în ultimii cinci ani și partenerul minoritar al diviziei de investiții a Universității Harvard în filialele sale din România: firma Scolopax SRL, cea prin care Harvard a cumpărat 37 de mii de hectare de păduri în România, și, respectiv, compania Romply Merops SRL, care deține fabrica de placaj din Călărași.  Chiorescu și Florea au fost amândoi membri ai consiliului de administrație la Romply Merops.

padurile-harvard-vandute-via-suedia-catre-angajatii-din-romania-rise-project_20161103051624

 

Profesorul Valeriu Norocel Nicolescu, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice

Profesorul Valeriu Norocel Nicolescu, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice

Documentele obținute de RISE Project din registrul suedez al companiilor conțin numele unui alt român care a făcut parte din Greengold. În rapoartele anuale a două fonduri de investiții suedeze, Greengold Equity Fund A Romania și Greengold Equity Fund B Romania, apare semnătura profesorului doctor Valeriu Norocel Nicolescu, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice. ASAS este o instituție publică specializată care funcționează după statut propriu în coordonarea ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Nicolescu ne-a declarat că a fost timp de doi ani membru în consiliul director al firmelor, dar că s-a retras în iunie 2014 și că toate tranzacțiile cu păduri au fost făcute de Chiorescu și Florea: “Au fost niște neînțelegeri care mie nu mi-au convenit la nivelul firmei și de asta am și plecat. Eu sunt omul care, dacă văd că lucrurile nu merg cum mie îmi convine și mi se par corecte, nu am de ce să continui cu cineva”.

RISE a luat legătura și cu Alexandru Florea însă acesta ne-a spus că nu are calitatea să ne dea informații despre tranzacții sau firme.

Sorin Chiorescu nu a răspuns emailurilor trimise sau mesajelor lăsate pe telefonul mobil.

semnaturi_green_romania

Semnătura profesorului Nicolescu, alături de Florea și Chiorescu pe ultimul raport anual al firmei suedeze.

Legăturile dintre vânzătorii și cumpărătorii de pădure nu se mărginesc la intersecții între asociații Harvard și Greengold. Cele două grupuri de afaceri folosesc și aceiași avocați.

Cazul de corupție

Primele tranzacții dintre grupul suedez și fondul american au avut loc în aprilie 2014, adică la trei luni după ce procurorii anticorupție l-au arestat pe fostul administrator al companiei Scolopax SRL România, controlată de fondul universității americane.

Dragoș Lipan Secu, administratorul Scolopax, a fost arestat în ianuarie 2014 pentru luare de mită și spălare de bani, după ce a pretins și a primit 1 milion de euro, mașini de lux și excursii în destinații exotice pentru tranzacții cu păduri. Suprafețele erau cumpărate de Lipan Secu în numele Scolopax chiar de la un fost asociat de-al său. (DETALII, AICI).

În același caz, soția lui Lipan a fost arestată pentru complicitate. Cei doi soți Lipan au fost condamnați în iunie 2014, în primă instanță, la câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Într-o altă afacere forestieră, Oriolus SRL, Dragoș Lipan Secu a fost asociat chiar cu suedezul Jonas Jakobsson, 60 de ani, unul dintre directorii Greengold și partenerul minoritar al Universității Harvard în România. Lipan Secu a fost și director executiv al Oriolus SRL – firmă care în ultimii ani a avut sediul în același loc cu Scolopax și a prestat servicii pentru filiala Universității Harvard. Oriolus și Scolopax au avut în trecut probleme cu autoritățile fiscale pentru o serie de tranzacții.

Păduri cu probleme

La începutul anului trecut, Scolopax a oferit pădurile mai întâi către Romsilva, însă regia statului român nu le-a cumpărat invocând lipsa de bani. Conform legii, statul are drept de preemptiune la cumpărarea de păduri din vecinătatea fondurilor forestiere aflate în proprietate publică. Scolopax a vrut să vândă statului peste 32 de mii de hectare, la un preț de 11789 lei/hectare (adică 2620 de euro/hectar), potrivit unui răspuns al Ministerului Mediului la o interpelare parlamentară.

Suprafața pe care Scolopax a oferit-o statului era împărțită în 910 loturi pe raza a 21 de direcții silvice din țară. Alte 3500 de hectare nu puteau fi vândute la acel moment, susține Ministerul Mediului: “(…)Pentru o suprafață de 449 de hectare deținută de Scolopax în raza ocolului silvic Grivița, Galați, este consemnată interdicția de vânzare în cartea funciară, iar pentru circa 3035 de hectare, suprafață aflată în raza Direcției Silvice Vrancea (…) există o rezoluție a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea prin care s-a constatat că respectiva suprafață a ieșit nelegal din proprietatea publică a statului.”

După eșecul negocierilor cu statul, filiala Harvard a început să vândă din păduri către grupul suedez, la un preț cu doar 6 lei mai mare pe hectar.

Pe 1 aprilie 2014, Greengold a cumpărat astfel de la Scolopax aproximativ 885 de hectare de pădure din Bihor, Botoșani, Buzău Vâlcea și Vrancea cu 10 milioane de lei.

CONTRACTUL ÎNCHEIAT ÎNTRE SCOLOPAX ȘI GREENGOLD

restul aici : http://www.documentcloud.org/documents/1510552-scolopax-greengold-redacted.html#document/p2

Au urmat apoi achiziții în alte județe din țară. Spre exemplu, în Buzău, Greengold a cumpărat 226 de hectare de pădure de la Scolopax. Suprafața a fost preluată initial de Scolopax de la un grup de procuratori și oameni de afaceri din Buzău. Cunoscut sub numele de “Grupul Enigma”, procuratorii au vândut americanilor mai multe suprafețe de teren în județele Buzău și Vrancea. Cele 226 de hectare din Buzău, localitatea Gura Teghii, au fost cumpărate de Scolopax cu 3,6 milioane de lei în 2006.
Pădurea respectivă a fost revendicată de Nicolae Clăbescu, un buzoian care a depus cereri de retrocedare pentru mai multe păduri. Conform documentelor din Arhivele Naționale, buzoianul avea dreptul la 225 de hectare, dar i-au fost retrocedate în final aproape 700 hectare de pădure.

Pădurea din Gura Teghii este una cu probleme. Reprezentanții primăriei din localitate susțin că retrocedarea a fost una ilegală și, împreună cu Direcția Silvică Buzău, cer anularea dreptului de proprietate. Suedezii au cumpărat exact suprafețele de teren disputate în instanță și unde compania Scolopax a fost citată în calitate de pârât, alături de procuratori. Greengold și-a asigurat o cale de ieșire în cazul în care titlurile de proprietate sunt anulate în instanță. Contractul semnat cu cei de la Scolopax are prevăzute clauze speciale prin care suedezii pot solicita restituirea prețului plătit dacă vor pierde dreptul de proprietate.

 

Greengold nu cumpără pădurile de la Scolopax pe proprie răspundere

Greengold nu cumpără pădurile de la Scolopax pe proprie răspundere

După aceste tranzacții, în august 2014, fondul american de investiții a decis să retragă 90 de milioane de dolari din subsidiara sa românească, considerând că firma sa este supracapitalizată și că îi sunt suficiente 6 milioane de dolari pentru activitatea pe care o mai desfășoară. Potrivit unor documente judiciare, Universitatea Harvard a plătit peste 120 de milioane de dolari pentru cele 37.000 de hectare de păduri pe care le-a achiziționat în ultimii zece ani în România.

 

Sursa: riseproject.ro

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro