ORDONANȚA PE CODURILE DE PROCEDURĂ PENALĂ dată de Guvernul Cioloș FĂRĂ DEZBATERE PUBLICĂ reprezintă un grav atentat la adresa Drepturile Constituționale ale cetățenilor României. Sintagma „cu încuviințarea prealabilă a judecătorului” a dispărut

Distribuie!by Publicatia Lumea justitiei afirma ca Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea noilor coduri in materie penala – adoptata pe sest, fara dezbatere publica, de Guvernul condus de Dacian […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Publicatia Lumea justitiei afirma ca Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea noilor coduri in materie penala – adoptata pe sest, fara dezbatere publica, de Guvernul condus de Dacian Ciolos – contine dispozitii tipice unui stat politienesc, de netolerat intr-o tara cu pretentii democratice. Semnalul de alarma a fost tras in premiera joi dupa-amiaza, 19 mai 2016, de jurnalistii de la emisiunea Antena 3 “100 de minute”, Sandra Stoicescu si Andreea Sava, care au remarcat o serie de incalcari grave ale Drepturilor Omului care se vor putea produce din cauza noii ordonante a Guvernului Ciolos.

Poate cel mai grav atentat impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului il reprezinta articolul 146 indice 1 din Codul de procedura penala, intitulat „Obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane”. Prin aceasta noua dispozitie, Executivul le-a dat procurorilor puterea de a obtine, fara mandat de la instanta, datele financiare ale cetatenilor: „In cazurile in care exista urgenta, (…), procurorul poate dispune obtinerea datelor privind tranzactiile financiare efectuate sau care urmeaza a fi efectuate… Institutiile de credit sau entitatile financiare care efectueaza tranzactiile financiare sunt obligate sa predea inscrisurile sau informatiile la care se face referire (…) in autorizatia emisa de procuror”.

Noua institutie a obtinerii de catre procuror a datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane afecteaza inclusiv relatia dintre avocat si client. Protectia confidentialitatii dintre inculpati si aparatorii acestora este doar aparenta, exceptiile fiind extrem de numeroase: „Este interzisa obtinerea datelor privind tranzactiile financiare dintre avocat si suspect, inculpat sau orice alta persoana pe care acesta o apara, cu exceptia situatiilor in care exista date ca avocatul savarseste sau pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2)”. Or, art. 139 alin (2) Cpp face trimitere la o paleta vasta de fapte penale: infractiuni contra securitatii nationale, trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificare de instrumente de plata electronica, contra patrimoniului, santaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscala, infractiuni de coruptie si asimilate acestora, infractiuni impotriva intereselor financiare ale UE, infractiuni care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicatii electronice ori infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de minimum 5 ani.

Puteri mai multe pentru politisti. Sintagma „cu incuviintarea prealabila a judecatorului” a disparut

O alta dispozitie din Ordonanta de urgenta confera politistului, ca organ de urmarire penala, puterea de a transforma o persoana in suspect. Este vorba despre Art. II pct. 76, prin care Guvernul a modificat alineatele (1)-(3) ale articolului 305 din Codul de procedura penala:

(1) Cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege, organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta savarsita ori a carei savarsire se pregateste, chiar daca autorul este indicat sau cunoscut.

(2) Inceperea urmaririi penale si respectiv continuarea efectuarii urmaririi penale se dispun prin ordonanta care cuprinde, dupa caz, mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2) lit. a) – c) si g).

(3) Atunci cand exista probe din care sa rezulte banuiala rezonabila ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala si nu exista vreunul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1), organul de urmarire penala dispune ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta, care dobandeste calitatea de suspect. Masura dispusa de organul de cercetare penala se supune, in termen de 3 zile, confirmarii procurorului care supravegheaza urmarirea penala, organul de cercetare penala fiind obligat sa prezinte acestuia si dosarul cauzei.

In vechea reglementare, doar procurorul putea acorda unei persoane calitatea de suspect: „(3) Cand din datele si probele existente in cauza rezulta indicii rezonabile ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala, procurorul dispune ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta, care dobandeste calitatea de suspect”.

O alta confirmare a statului politienesc in toata splendoarea sa, daca mai era nevoie, o constituie disparitia sintagmei „cu incuviintarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati” de la art. 153 alin. (1) Cpp. Modificarea a fost operata de Guvern prin art. II punctul 31 din Ordonanta:

31. Alineatul (1) al articolului 153 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) Procurorul poate solicita unei institutii de credit sau oricarei alte institutii care detine date privind situatia financiara a unei persoane comunicarea datelor privind existenta si continutul conturilor unei persoane, in cazul in care exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni si exista temeiuri pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe”.

Iata acelasi text de lege in reglementarea actuala:

Art. 153 – Obtinerea de date privind situatia financiara a unei persoane

(1) Procurorul poate solicita, cu incuviintarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati, unei institutii de credit sau oricarei alte institutii care detine date privind situatia financiara a unei persoane comunicarea datelor privind existenta si continutul conturilor si a altor situatii financiare ale unei persoane in cazul in care exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni si exista temeiuri pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe”.

Culmea stalinismului: Procurorul poate revoca o hotarare judecatoreasca!

In fine, o alta enormitate, pe care deja am semnalat-o cu ocazia prezentarii integrale a Ordonantei de urgenta, este modificarea operata, la art. 242 alin. (4) din Codul de procedura penala, prin articolul II punctul 57 din Ordonanta de urgenta, care efectiv ii da procurorului puterea de a anula o hotarare judecatoreasca in materia unor drepturi si libertati fundamentale (cum ar fi proprietatea si libertatea de miscare): „In cursul urmaririi penale, revocarea masurilor preventive ale controlului judiciar si controlului judiciar pe cautiune, precum si inlocuirea acestor masuri intre ele se dispune de procuror, chiar daca masura a fost luata de catre judecatorul de drepturi si libertati”.

 

RaduTudor.ro(Fluierul)

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro