Ocultismele pe care le practicau sasii in Transilvania de 1 mai: unul din motivele pentru care s-au autodistrus ca popor si limba lor a devenit una moarta

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Ziua de 1 mai este sărbătorită prim multe obiceiuri vesele și diverse, în funcție de vremuri și de comunități. Dacă e să privim la etnicii germani de la noi (sași și șvabi), respectiv dacă comparăm Transilvania, Banatul și anumite părți din Germania de astăzi (Bavaria), găsim corespondențe foarte interesante și înrudite ca semnificație între ritualurile din ziua de 1 mai.

loading...

Bună parte din petrecerile și dansurile zilei se învârt în jurul unui numitor comun – „pomul de mai” –, axis mundi în jurul căruia se strânge întreaga comunitate.

O să mă refer aici în special la Transilvania și Bavaria pentru că sunt două regiuni pe care le cunosc și de care se leagă nu doar prezentul meu, ci și al unei bune părți a sașilor.

 

Maibaumfest

E cumva un paradox faptul că 1 mai, ziua muncii, se sărbătorește mai ales stând și petrecând. Ei, dar festinul de 1 mai implica odinioară și niscaiva treabă, mai ales în seara precedentă.

În multe comunități de sași și șvabi, ca în tot spațiul german din Europa, 1 mai înseamnă în primul rând Maibaumfest. Este o zi în care în mijlocul localității se ridică un stâlp simbolic, frumos împodobit, iar perechile îmbrăcate în port de sărbătoare dansează în jurul acestui stâlp, de fapt pomul de mai. Petru mulți, dansul ritualic de 1 mai este o continuare a „dansului în mai”/”Tanz in den Mai” un maraton de dansuri și petreceri care începe în 30 aprilie și continuă până în zorii zilei de 1 mai.

Tot 1 mai este momentul când se declară admirația pentru aleasa inimii, printr-un gest simbolic: un pom răsărit peste noapte în fața porții. De obicei, un fag. Iar dacă fata este curtată și îndrăgită de mai mulți… ați ghicit, se trezește cu o mică pădure la poartă.

Corespondentul obiceiului săsesc ar fi la români armindenii, protectori ai vegetației și culturilor.

armindenii-in-bucurestii-de-odinioara-inainte-de-gratarul-de-ziua-muncii-romanii-se-veseleau-de-ziua-betivilor-18451433

Maibaumtanz la sasii din Transilvania

 

sursa foto

Există multe diferențe între momentul, felul cum era organizat și semnificațiile acestui obicei. Și pomii aleși erau diferiți, de la un loc la altul: fie fag, fie mesteacăn, cireș sălbatic (înflorit), brad sau crengi de salcie.

În unele zone, obiceiul era dedicat tinerilor până la vârsta confirmării (14 ani). Aici pomii erau aduși din pădure de către băieți, ajutați de tații și frații lor.

În alte locuri, se cădea ca numai logodnicele sau fetele care urmau să se mărite să primească un pom, de la viitorul soț. Iar în alte părți, gestul echivala cu o declarație de dragoste din zilele noastre, deci orice băiat putea oferi simbolicul cadou fetei iubite în taină. Așa se făcea că era o competiție între fete – care primește cei mai mulți fagi – și o rușine pentru cea a cărei poartă rămânea neîmpodobită. Erau și sate în care porțile erau împodobite doar cu crengi de fag sau salcie. În schimbul cinstei ce i s-a făcut, familia fetei îi omenea pe tineri cu băutură și cozonaci.

În unele sate din Transilvania, obiceiul a trecut la români și este încă păstrat răzleț.

1 mai – ziua fanfarelor săsești

Der Mai ist gekommen“, un clasic al zilei, care multora le trezeste amintiri plăcute de la cântările fanfarei din 1 mai.
Asta pentru că 1 Mai era și ziua fanfarelor săsești, iar odinioară nu era localitate săsească fără fanfară. De 1 mai, fanfara străbătea ulițele din casă în casă sau organizau cântări în fața bisericilor.
Cel puțin în câteva locuri din Transilvania (de exemplu Asociatia Fanfara Petresti, Alba, la Mediaș, unde se cântă de 1 mai din turnul Bisericii Evanghelice, sau în alte câteva localități cu tradiție săsească) acest obicei este încă viu și astăzi.
Armindenii la români

IMG_6107

Armindenii la Retiș, (Retersdorf, Reten) jud. Sibiu

 

Armindenul este un simbol al vegetației, protector al culturilor și animalelor. Provine din sintagma slavonă pentru „Ziua lui Ieremia” – „Ieremii-dini” și mai este cunoscut ca „ziua pelinului” sau „ziua bețivilor„. Cu o zi înainte, se aduce din pădure o ramură verde sau un pom curățat, iar de 1 Mai (în unele sate, de Rusalii) se pune în fața casei, unde se lasă până la seceriș, când se arde în focul care coace pâinea din grâul cel nou. (sursa Foto)

Rolul Armindenului este apotropaic, dar ne amintește și de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai știut unde să-l caute pe Iisus.

 

Noaptea Valpurgiei și Maibaumfest în Bavaria

Sărbătoarea este cunoscută de secole la popoarele germanice din Europa. Se crede că ritualul are origini în credințele păgâne, perpetuate în Evul Mediu, mai ales ca o sărbătoare a breslelor. Simbolistica pomului de mai a fost legată de un axis mundi al comunității sau de legătura cu natura și muncile câmpului.

Noaptea de dinainte are o mare încărcătură simbolică în spațiul german, fiind Noaptea Valpurgiei. Acum se crede că demonii și spiritele rele se dezlănțuie pe muntele Brocken, fiind noaptea vrăjitoarelor. Însă în afară de Faust, nu se știe să mai fi fost cineva vreodată martor desfrâului.

Ca o restabilire a ordinii, 1 mai este considerată ziua zânelor și a spiritelor bune, care înving întotdeauna lupta cu forțele malefice. Iar pomul de mai are rol apotropaic, protejând comunitatea de duhurile rele ale nopții precedente. Sărbătoarea este celebrată diferit, de la un land la altul.

maibaum-aufstellen-2

Ridicarea pomului de mai, în Bavaria. Aufstellen eines Maibaums in Oberbayern.

1317538

Maibaum in Viktualienmarkt, München

În Bavaria, 1 mai este prilej de petrecere pentru întreaga comunitate. În fiecare localitate se împodobește un trunchi de pom în culorile Bavariei, alb-albastru, ghirlande de brad și simboluri ale fostelor bresle, industrii sau simboluri locale. Trunchiul este apoi ridicat de voinicii locului, după care se încinge o petrecere cu multă bere, dansuri și cârnați bavarezi.

Cum aminteam la sași, și în anumite sate din Bavaria mai există încă obiceiul să se planteze și un pom mic în fața casei iubitei.

Farse vrăjitorești în Noaptea Valpurgiei 

În noaptea dintre 30 aprilie și 1 mai, duhurile rele și michiduți se țin de glume, unele ce chiar lasă găuri în buget: mută ușile/portițele de la o casă la alta, pun lipici în ială, învelesc mașina în hârtie igienică (dă Doamne să nu plouă), pun pastă de dinți ori cremă de papuci pe parbriz și câte la mai trece prin mintea hodinită, după cum ne exemplifică bicicleta vecinului.

Măcar de era a vecinei, zic. ?

10155066_290480161113947_7047485000318581022_n

Revenind la noi și la obiceiuri mai serioase, aveți aici o înregistrare interesantă despre Maibaumfest la șvabii din Sântana, Arad. Despre cât de frumos era atunci și cum tineri din localitate și cei veniți din Germania încearcă să reinvie tradiția, după coordonatele realității de acum.

 

Bibliografie

Ligia Fulga, Sașii despre ei înșiși, Editura Transilvania Express, Brașov 2008

Kirchberg-siebenbuergen.de 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Came