Din editia : Crimele CAPITALISMULUI” – Nicolae Militaru (criminal si mason) plănuia masacrul USLA şi Direcţia a 5-a a Securităţii. 1989

Distribuie!by PublicFriendsOnly MeCustomKronstadt, Brasov, Romania AreaBucharest, Romania AreaSee all lists…The Adjustment BureauGo Back După uciderea colonelului Gheorghe Trosca şi a şapte dintre oamenii săi, Nicolae Militaru plănuia un măcel de […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

După uciderea colonelului Gheorghe Trosca şi a şapte dintre oamenii săi, Nicolae Militaru plănuia un măcel de proporţii. Victime: USLA şi Direcţia a 5-a a Securităţii. Angajaţii celor două unităţi urmau să fie atraşi într-o cursă, sub pretextul demonstrării loialităţii. Militarii urmau să fie executaţi în Ghencea, în spatele Stadionului Steaua.La 23 decembrie 1989, zorii zilei scoteau la iveală, în cartierul bucureştean Drumul Taberei, un peisaj terifiant. Cadavrele a opt oameni erau răspândite vizavi de intrarea în sediul Ministerului Apărării Naţionale. Unul fusese decapitat, celelalte batjocorite şi marcate cu majuscule: „TERORIŞTI”.Niciunul dintre spectatorii de toate vârstele, care au trecut în acele zile pe lângă morga ambulantă din faţa MApN, nu avea să ştie că, de fapt, cele opt persoane ucise în seara anterioară erau membri ai *USLA. Pentru cei din stradă erau simpli terorişti care atentaseră la reuşita Revoluţiei şi fuseseră executaţi de Armata aflată în slujba poporului. Această explicaţie părea suficientă.*(USLA – Unităţii Speciale de Luptă Antiteroriste trebuia distrus in 1989, ca agentii straini sa-si poate atinge cu usurinta obiectivele si scopul, ajutati de agenti pozitionati din sistemul romanesc si reactivati la momentul respectiv. Romania a fost vanduta deja din 1989 cu ajutorul poporului pacalit de servicile secrete si de medie. “Scena” –  loviturii de stat a fost controlata  cu 10 ani dinainte…prin infometarea poporului si constrangere sociala…etc.)Între timp, peste drum, în sediul Ministerului Apărării Naţionale, se făceau planuri şi se puneau la punct strategii de răzbunare. La comandă se afla generalul Nicolae Militaru,reactivat peste noapte şi transformat, de către Ion Iliescu, în ministru al Apărării.
loading...

Închis în sediul ministerului pe care-l transformase într‑o adevărată fortăreaţă, Militaru deturna sensul Revoluţiei, de la mişcările de stradă pentru eliberarea de sub fostul regim, în reglări personale de conturi.

Primul pe listă fusese deja eliminat. Colonelul Gheorghe Trosca, şeful de Stat Major al USLA, fusese conducătorul grupei nimicite în seara anterioară. Acum, planul trebuia să continue. Şeful fusese eliminat, urmau toţi oamenii acestuia. Oricine ar fi putut să fie informat de Trosca asupra secretului care-i marcase cariera de militar generalului Nicolae Militaru: apartenenţa sa la GRU, serviciul de spionaj al Armatei sovietice.


La 23 decembrie 1989, folosindu-se de ipostaza de apărător al poporului, făcută cadou de Ion Iliescu odată cu funcţia de şef al Armatei Române, Nicolae Militaru pregătea al doilea masacru.

„Ce nenorocire pe capul nostru!”


Punctul de pornire în înţelegerea seriei de intrigi puse la punct în Ministerul Apărării Naţionale stă chiar în momentul numirii ca ministru a generalului Nicolae Militaru. Susţinută de Ion Iliescu, reactivarea unui rezervist şi transformarea sa în conducătorul Armatei Române avea să creeze, instantaneu, o serie de tensiuni şi nemulţumiri printre cadrele militare aflate în MApN.

Momentul este redat, într-un dialog cu istoricul Alex Mihai Stonescu, de generalul Romeo Câmpeanu, locţiitor al şefului Inspectoratului General al Miliţiei, aflat la acel moment în sediul MApN.

„Pe 23 decembrie, la ora 18.00, ne convocase Iliescu la o şedinţă: «Tovarăşi,problemele sunt deosebit de complicate, trebuie rezolvate, avem nevoie de forţe, pentru asta e nevoie şi de o conducere. Ne-am gândit ca, deocamdată, provizoriu, să punem în frunte un militar mai în vârstă. Ce ziceţi să-l numim şef al Armatei pe generalul Militaru?» Generalul Ştefan Guşă m-a tras la el în birou şi, de cum a intrat, a izbucnit: «Ce nenorocire o să fie pe capul nostru! Ăsta este o lichea nemaipomenită. O să vezi ce o să tragem de pe urma lui…». La puţin timp după ce a fost numit oficial ministru, Militaru striga: «Apăsaţi, domnilor, pe butoane, trageţi, opriţi măcelul din ţară!». Apoi a cerut: «Chemaţi-l pe Ardeleanu!»”.

Ce a urmat a fost începutul tragediei în care şi-au pierdut viaţa opt „uslaşi“, printre care şicolonelul Gheorghe Trosca.Mărturia lui Romeo Câmpeanu scoate în evidenţă două aspecte. Mai întâi, Ion Iliescu anunţa desemnarea lui Militaru pe 23 decembrie 1989, deşi acesta fusese numit ministru al Apărării, cu puteri şi atribuţii depline, încă din 22 decembrie. Apoi, poate fi observată starea de nelinişte şi revoltă creată în rândul ofiţerilor de rang înalt.Întreaga Armată Română ştia de trecutul de spion al lui Nicolae Militaru încă din 1978, anul trecerii sale în rezervă.

Militaru îşi pregăteşte răzbunarea

Tensiunile din MApN sunt confirmate şi de către Mihai Montanu, reprezentantul FSN la Ministerul Apărării. La audierea sa în faţa Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, Montanu declara:

„În mod cert, apariţia lui Militaru a creat o stare de tensiune izvorâtă din două motive. Primul motiv, şi cel mai valabil, era că toţi cei de acolo îl ştiau de pe vremea când fusese la ei şi nimeni nu l-a agreat. Al doilea era că-i ştiau şi activitatea neortodoxă pe care dânsul a desfăşurat-o şi simţeau că avea intenţia să o continue”.

Generalul Nicolae Militaru nu le-a dezminţit aşteptările. Imediat după ce vestea morţii „uslaşilor” lui Trosca a ajuns în sediul MApN, o ceartă teribilă avea să izbucnească. 

„Erau tensiuni mari acolo. Militaru îl acuza pe Ardeleanu că e trădător, că sunt terorişti, şi a dat ordin ca toată Direcţia USLA, dar şi membrii Direcţiei a 5-a a Securităţii să se prezinte a doua zi în revistă de front pe Stadionul Ghencea”, povesteşte acelaşi Montanu.

Nicolae Militaru îşi pregătea răzbunarea finalăToţi cei care oferiseră informaţii despre trecutul său urmau să fie lichidaţi. 

Ne-am gândit să punem în frunte un militar mai în vârstă. Ce ziceţi să-l numim şef al Armatei pe generalul Militaru?” – Ion Iliescu 23 decembrie 1989



Unitatea USLA, antiterorism cu brevet german

Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (USLA) a fost înfiinţată în 1977fiind constituită, extrem de fidel, după un model brevetat în Germania Federală. Potrivit istoricului Alex Mihai Stoenescu, „generalul Iulian Vlad s-a deplasat de mai multe ori în RFG, la invitaţia ministrului de Interne german, pentru a lucra împreună la constituirea unităţii de luptă antiteroristă a statului comunist român. USLA s-a născut, de fapt, la Wiesbaden”. 

Principiile de organizare şi de luptă porneau, ca şi în Germania Occidentală, de la apărarea de acte teroriste, şi nu de la organizarea de acţiuni teroriste pe teritoriul propriei ţări. După haosul din zilele Revoluţiei, când USLA a fost acuzată direct de acte de terorism, unitatea a fost trecută de la Ministerul de Interne în subordinea Ministerului Apărării Naţionale. La 1 iulie 1990, USLA, transformată în Brigada Antiteroristă, trecea în subordinea nou-înfiinţatului Serviciu Român de Informaţii.

Încurcat de un inginer

Revista de front urma să aibă loc pe 24 decembrie 1989, la ora 9.00, în Ghencea, pe platoul din spatele stadionului Steaua. Planul lui Nicolae Militaru (foto) avea să fie însă dat peste cap de cel de la care se aştepta cel mai puţin: Mihai Montanu, de profesie inginer şi reprezentant al FSN de ocazie.Auzind ordinul de organizare a revistei de front, Montanu l-a luat la întrebări pe ministrul Apărării.

„I-am zis: «În primul rând, regulamentul militar prevede ca revista de front să nu se organizeaze pe timp de război. Apoi, care este calitatea în care daţi ordin pentru unităţi care în mod normal nu aparţin Armatei?»”, declara Montanu în 1994.

Oficial, ordinul de trecere a Securităţii în subordinea Armatei nu fusese dat încă. El avea să vină abia pe 26 decembrie 1989. Până atunci, USLA aparţinea, formal, Ministerului de Interne. În realitate, toate structurile militare, inclusiv USLA, se subordonaseră Armatei încă din 22 decembrie, în urma unor ordine verbale, transmise mai ales prin intermediul Televiziunii Române.

Militaru: „Ştiu eu ce fac!”

Acelaşi Montanu îl întreabă pe Nicolae Militaru şi cum ar urma să fie organizată mişcarea trupelor, având în vedere distanţa mare dintre sediile celor două unităţi solicitate. „În plus, orice revistă de front se face cu echipamentul din dotare, deci cu armament. Dacă ăştia defilează prin oraş înarmaţi, cum pot fi anunţaţi toţi soldaţii – care nu ştiu ce fac, trag după ciori şi distrug case –  să nu tragă în ei? Iar dacă renunţă la armament, cum faceţi să nu devină victime sigure ale teroriştilor?”, i se adresa Montanu lui Militaru. 

Ministrul Apărării a răspuns sec: „Eu sunt general de Armată, eu ştiu ce fac!”.Obiecţiile lui Mihai Montanu ajung însă la urechile lui Ion Iliescu. În mod neaşteptat după complicitatea cu Militaru din cazul Trosca, liderul FSN este de acord cu Montanu.

Decizia lui Iliescu este de a se forma o echipă, în care erau incluşi Montanu, colonelul Gheorghe Ardeleanu (şeful USLA) şi generalul Ion Hortopan (comandantul Infanteriei şi Tancurilor). Aceştia urmau să se ducă, a doua zi, atât la sediul USLA, cât şi la cel al Direcţiei a 5-a a Securităţii, pentru o revistă de front „la faţa locului”.

Planul terorist al lui Nicolae Militaru fusese distrus. Acesta trebuia să se mulţumească „doar” cu cei opt morţi şi cinci răniţi din grupul Trosca. Deocamdată.

 
„Teroriştii” lui Militaru plângeau în hohote

Inspecţia de a doua zi urma să aibă un aer de comedie neagră. Plecaţi spre „bârlogul teroriştilor” – aşa cum le spusese ministrul Nicolae Militaru -, Gheorghe Ardelanu, Ion Hortopan şi Mihai Montanu aveau să descopere nişte luptători consemnaţi în cazarme, speriaţi şi având senzaţia că vor fi executaţi pe post de terorişti. 

Am ajuns acolo şi plângeau în hohote. Mi-au spus că ştiu că ne-am dus să-i omorâm, pentru că, în urma incidentului cu Trosca, aveam ştampila de terorişti”, povestea Mihai Montanu. Concluziile la faţa locului sunt şi mai surprinzătoare: întregul armament era închis în cutii şi aproape întregul personal USLA se afla în cazarmă, în afara câtorva detaşaţi la Aeroportul Otopeni.

Aceeaşi situaţie este găsită şi la Direcţia a 5-a a Securităţii: cu excepţia câtorva care fugiseră, întregul personal fusese consemnat în cazarmă. Mihai Montanu revine la sediul MApN, unde-i prezintă raportul lui Ion Iliescu. „Preşedintele a fost foarte mulţumit”, afirma Montanu în faţa Comisiei „Decembrie 1989″.

Cei Şase „informatori”

Dar nebunia lui Militaru nu se încheiase. Tensiunile şi conspiraţiile artificiale create de spionul sovietic din fruntea Armatei Române aveau să continue.Următoarea răbufnire a avut loc odată cu prinderea a şase ofiţeri superiori ai Direcţiei de Informaţii a Armatei (DIA), angajaţi chiar ai structurii care-l demasca pe Militaru, în urmă cu 11 ani, drept agent sovietic. După un scurt interogatoriu, a cărui concluzie a fost că ofiţerii prinşi nu se făceau vinovaţi de nimic, aceştia au fost puşi în libertate de către o serie de cadre aflate, la acel moment, în MApN.

„Cine le-a dat drumul ticăloşilor?”

Vestea avea să-l înfurie cumplit pe Militaru. „A început să urle: «Cine le-a dat drumul la ticăloşii ăştia? Cine le-a dat drumul la teroriştii ăştia?»”, povestea Mihai Montanu. Păcatele trecutului şi tenebrele prezentului îi întunecau mintea generalului Nicolae Militaru. Un general care, pus la comanda Armatei de către Ion Iliescu, se comporta ca un terorist însetat de sânge.

Z. adevarul

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro