NEFERTITI DATA JOS DE PE PIRAMIDA – Mesaj categoric al sefei CSM Simona Marcu: “Activitatea judecatorilor si procurorilor nu trebuie idealizata si cu atat mai putin glorificata”. Judecatorul Lucian Netejoru acuza procurorii din CSM: “Ne ingrijoreaza abordarea inedita in cazul controlului efectuat la DNA… Ma intreb retoric, cine este autorul unui raport de control, cel care il intocmeste sau cel care este chemat sa il aprobe?”. Minune mare, Tarcea si Lazar au dat semne de normalitate (Raportul)

Capitalism
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
 

loading...

Inspectia Judiciara si-a prezentat in cursul acestei saptamani raportul de activitate pe anul 2017. Nu a fost un eveniment la care presa sa fi avut acces, asa cum se intampla in alti ani, ci unul la care au participat doar reprezentantii institutiilor din sistemul judiciar, precum presedinta CSM judecatoarea Simona Marcu (foto 1), presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cristina Tarcea(foto 3) sau Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar (foto 4), in fata carora seful Inspectiei Judiciare, judecatorul Lucian Netejoru (foto 2), a prezentat bilantul institutiei pe care o conduce.

Pe langa datele din activitatea Inspectiei Judiciare, foarte interesante au fost anumite mesaje transmise cu ocazia bilantului. Ne referim in primul rand la cel al presedintei CSM Simona Marcu, aceasta lovind in plin in cultul personalitatii dezvoltat pentru anumite personaje din sistem, in frunte cu sefa DNA Laura Kovesi, poreclita mai nou de propaganda “Nefertiti” sau “Slujirea”. In acest sens, mesajul Simonei Marcu a fost unul simplu, dar cat se poate de categoric. Marcu a transmis ca Justitia este un serviciu public care se face in beneficiul cetateanului, credibilitatea se castiga prin activitatea judecatorilor si procurorilor desfasurata in deplina concordanta cu legea si cu standardele profesionale si morale, iar procurorii si judecatorii nu trebuie idealizati, cu atat mai putin glorificati. Cat se poate de corect, credem noi.


De asemenea, o pozitie ce merita remarcata a fost cea a sefului Inspectiei Judiciare, judecatorul Lucian Netejoru. Acesta a avut o reactie dura la adresa procurorilor din CSM, care, asa cum Lumeajustitiei.ro a dezvaluit, au eliminat din Raportul Inspectiei Judiciare privind activitatea DNA elementele care ar fi putut sa-i creeze probleme Laurei Kovesi. Netejoru s-a intrebat retoric daca autorul unui raport de control este cel care il intocmeste sau cel care, potrivit legii, este chemat sa il aprobe.

Pe de alta parte, la sedinta in care s-a prezentat raportul de activitate al Inspectiei Judiciare am avut parte de o mare minune. Si nu din partea oricui, ci din partea presedintei Inaltei Curti Cristina Tarcea si a Procurorului General Augustin Lazar, care au dat semne de normalitate. Mai exact, dupa ce la bilantul DNA a oripilat opinia publica afirmand ca nu pune semnul egalitatii intre procuror si avocat, Tarcea a vorbit la bilantul Inspectiei despre comportamentele deviante ale unor magistrati prin care se afecteaza prestigiul Justitiei, dar si despre actiunile de musamalizare ale unor situatii de acest gen. La randul sau, Augustin Lazar, a indraznit sa aiba o abordare cat de cat critica in legatura cu abuzurile comise la unitatea de elita de la DNA Ploiesti, acuzand maniera primitiva de audiere. Desigur, chiar si cu aceste semne de normalitate date de sefii ICCJ si PICCJ nu trebuie sa ne entuziasmam sau sa ne facem prea multe iluzii.


Prezentam in continuare luarile de cuvant de la prezentarea raportului de activitate al Inspectiei Judiciare pe anul 2017:

Inspectorul sef al Inspectiei Judiciare, judecatorul Lucian Netejoru:

Anul 2017 a stat, pentru Inspectia Judiciara, sub semnul unor provocari majore, care continua sa jaloneze activitatea noastra:

A trebuit sa dovedim flexibilitate in programarea activitatii de control pe care o desfasuram; pentru considerente obiective, ce tin de ciclicitatea controalelor, am dat curs propunerii formulata de ministrul justitiei, in calitatea sa de titular al actiunii disciplinare, si, ca atare, am completat programul anual cu doua controale la tot atatea parchete centrale, este vorba dupa cum bine stim cu totii la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si la DNA – Structura centrala.

Am procedat astfel in conditiile unui deficit de inspectori judiciari, deficit care a continuat sa se adanceasca in cea de a doua parte a anului ca urmare a intarzierii aprobarii celor doua concursuri pentru numirea unor noi inspectori, programate de Inspectia Judiciara potrivit legii, ca urmare a expirarii mandatelor unora dintre cei in exercitiul functiei.

Una dintre consecintele negative ale declansarii cu intarziere a concursurilor a constituit-o reprogramarea pentru anul in curs, a doua controale tematice la Directia de inspectie judiciare pentru procurori. Totodata, am identificat unele si vulnerabilitati in domeniul programarii controalelor, vulnerabilitati pe care cu siguranta le vom corecta in cursul acestui an.

Din aceasta inventariere sumara, nu trebuie sa lipseasca o alta provocare, manifestata de asemenea in cea de a doua parte a anului care a trecut, si anume cresterea accelerata a sesizarilor intens mediatizate, privind activitatea si conduita profesionala a unor procurori, cu sau fara functii de conducere. Efortul a fost si continua sa fie, la nivelul Inspectiei, unul deosebit, raportat, asa cum am spus in cele ce preced, la deficitul cronic al resurselor umane pe care il inregistram din nefericire si in prezent.

Si in anul 2017, axele principale ale demersului Inspectiei Judiciare au ramas, pe de o parte, performanta organizationala a instantelor si a parchetelor, precum si responsabilizarea magistratilor, pe de alta parte.

Despre activitatea de control

Prima axa vizeaza activitatea de control, concretizata anul trecut intr-un total de 33 de controale

– 22 la DIJ (dintre care 12 controale manageriale, 7 tematice, de remediere deficiente);

– 11 la cealalta directie DIP (4 manageriale, 3 c tematice si 4 controale de remediere deficiente).

Cat priveste verificarile privind managementul instantelor si parchetelor:

Directia de inspectie judiciara pentru judecatori a verificat managementul a 12 instante: Judecatoriile Bolintin Vale, Piatra Neamt, Nasaud, Bals, Bailesti, Iasi; Tribunalele Brasov, Harghita, Neamt si Botosani; Curtile de Apel Suceava, Targu Mures.

Directia de inspectie judiciara pentru procurori a efectuat verificari privind eficienta manageriala la 15 unitati de parchet: cele doua unitati centrale la care ne-am referit PCA Targu Mures; PT Harghita si Mures; Pj Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Toplita, Ludus, Reghin, Sighisoara, Targu Mures, Tarnaveni si Galati.

Controale efectuate de inspectorii de la Inspectia Judiciara releva ca, in general, activitatea manageriala a judecatorilor si procurorilor cu functii de conducere s-a desfasurat in marjele impuse de legi si regulamente.

Cu toate acestea, la instantele verificate au fost identificate, au continuat sa fie identificate vulnerabilitatii si deficiente dintre care din punctul nostru de vedere relevante au fost:

-gradul de ocupare redus a posturilor de judecator ca urmare a unei asa zise lipse de atractivitate a instantelor respective;

-neindeplinirea ori indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor legale si regulamentare de catre judecatorii delegati la diverse compartimente auxiliare;

-evidentierea necorespunzatoare a operatiunilor de repartizare aleatorie a cauzelor.

In cazul parchetelor, controalele efectuate la unitatile mai sus mentionate au scos in evidenta mai multe disfunctionalitati si vulnerabilitati dintre care as mentiona:

-comunicarea deficitara intre procurorii cu functii de conducere dar si intre cei din conducerea parchetelor si personalul din subordine;

-monitorizarea formala, fara luarea unor masuri organizatorice efective pentru impulsionare solutionarii cauzelor mai vechi care, fata de anul 2016, din pacate, au crescut simtitor;

-nerespectarea unor prevederi regulamentare care, fara sa constituie abateri disciplinare, afecteaza bunul mers al activitatii parchetelor;

-realizarea in parte a obiectivelor propuse prin programele de activitate avand drept consecinta o superficialitate, o anume superficialitate in exercitarea atributiilor de verificare si control a activitatii.

Cu privire la controalele tematice, pentru anul 2017 au fost avute in vedere domeniile de interes major pentru sistemul judiciar in ansamblul sau. Cele 10 controale tematice, stabilite dupa consultarea celorlalti titulari ai actiunii disciplinare, au vizat urmatoarele domenii:

La Directia de Inspectie Judiciara pentru judecatori

-Constatarea prescriptiei raspunderii penale cu toata problematica ei

-Colaborarea interinstitutionala a instantelor cu partenerii din sistemul judiciar

-Inregistrarea si repartizarea dosarelor in materia insolventei, aspect care a ridicat foarte mari probleme

-Incompatibilitati si interdictii. Practica in acest sens

-Respectarea termenelor legale de redactare a hotararilor judecatoresti

-Cauze penale mai vechi de 10 ani pe rol

-Cauze de mare coruptie

La Directia de Inspectie Judiciara pentru procurori

Controalele tematice au vizat cauze privind infractiuni contra persoanei ca urmare a culpei medicale, un subiect de interes:

-practica privind renuntarea la urmarirea penala – art. 318 CPP

-masuri intreprinse la DNA – ST Ploiesti pentru preintampinarea evolutiei cazului referitor la un procuroru, este vorba de domnul procuror Mircea Negulescu

Toate controalele au permis identificarea unor aspecte de practica neunitara dar si a unor bune practici in materiile specifice domeniilor de control.

Despre activitatea disciplinara

Si acum vom trece la un domeniu care, de fiecare data, suscita un viu interes atat pentru opinia publica cat si pentru noi, magistratii: raspunderea disciplinara. Interesul este firesc, credem noi, intrucat este vorba despre calitatea actului de justitie care depinde fundamental de calitatea activitatii judecatorilor, procurorilor si nu in ultimul rand magistratilor-asistenti.

In slide-ul care este acum afisat este prezentata o situatie statistica, a sesizarilor noi, a celor din oficiu, a revenirilor. Noi numim reveniri atunci cand petentii sesizeaza de mai multe ori aceleasi aspecte.

Se observa din aceasta statistica o usoara scadere a numarului de sesizari, insa dupa cum am sa va spun in cele ce urmeaza, aceasta este insotita de o diversificare si o crestere a ineditului aspectelor sesizate.

Din totalul sesizarilor inregistrate in perioada de referinta, 217 au fost redirectionate catre alte institutii avand competente, 1.287 au fost clasate ca informe (este important sa subliniem ca aceasta reprezinta 95% dintre sesizari, marea lor majoritatea fiind clasate clasate pentru lipsa semnaturii) iar pentru 64 au fost intocmite raspunsuri administrative.

In 2017, intrucat s-a constatat, ca urmare a efectuarii verificarilor prealabile, ca nu exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare, au fost clasate, prin rezolutie, 4.947 de sesizari, dintre care 3434 la Directia de inspectie judiciara pentru judecatori si 1513 la Directia de inspectie judiciara pentru procurori.

163 rezolutii de clasare au fost atacate in contencios administrativ: 127 rezolutii de clasare emise de Directia de inspectie pentru judecatori si 36 de catre cealalta directie. Instantele competente au admis in totalitate sau doar in parte numai 4 dintre contestatiile formulate.

Ca atare, in 2017, pentru rezolutiile de clasare indicele de atacabilitate a fost de 3,29 % iar indicele de anulare de 0,08%.

In privinta solutiilor pronuntate in cauzele ce au avut ca obiect contestatiile in discutie, daca in anul 2016 semnalam existenta unei practici neunitare in privinta obligativitatii parcurgerii unei proceduri prealabile, in 2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie, a stabilit, la 13 februarie, o solutie de principiu in ceea ce priveste rezolutiile de clasare emise de Inspectia Judiciara in temeiul art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 in sensul ca acestea pot fi contestate in fata instantei de contencios administrativ, fara indeplinirea unei proceduri prealabile. Cu toate acestea, in perioada de referinta, au fost formulate 434 de plangeri prealabile impotriva rezolutiilor de clasare emise de Inspectia Judiciara.

Este de mentionat si faptul ca, Inalta Curte de Casatie si Justitie, la 9 octombrie 2017, a adoptat solutia de unificare a jurisprudentei, ‘in sensul ca – in ipoteza in care contestatia formulata impotriva rezolutiei de clasare a sesizarii pronuntata de Inspectia Judiciara in temeiul dispozitiilor art. 45 alin.4 lit. b din legea nr. 317/2004, a fost solutionata pe fond de prima instanta prin prisma dispozitiilor de procedura din legea nr. 317/2004, recursul este inadmisibil.’

Ne exprimam speranta ca preconizatele modificari ale Legii nr. 317/2004 sa transeze si problemele in discutie.

Statistic vorbind, activitatea IJ in domeniul raspunderii disciplinare este urmatoarea: 6.365 sesizari: 4.304 vizand judecatori si 2.061 vizand procurori.

Ce s-a intamplat cu aceste sesizari?

4.947 au fost clasate pentru inexistenta indiciilor de savarsire a vreunei abateri disciplinare; practic, numai 23% din sesizarile adresate Inspectiei au format obiectul cercetarii disciplinare. De remarcat este faptul ca numai 3% din solutiile de clasare au fost contestate la instanta de contencios administrativ, 2 contestatii fiind admise, acestea aflandu-se in prezent in caile de atac.

Raportat la numarul de lucrari in care s-a efectuat cercetarea disciplinara, in numai 3,5% din cazuri au fost exercitate actiuni disciplinare. 37 de actiuni au vizat 36 de judecatori si 60 de abateri disciplinare, iar alte 13 actiuni au vizat 14 procurori si 22 abateri disciplinare.

Si in anul 2017, cele mai frecvente abateri disciplinare pe care Inspectia Judiciara in urma cercetarii disciplinare au vizat intarzieri in efectuarea lucrarilor si exercitarea functiei cu grava neglijenta.

Dintre actiunile disciplinare solutionate, Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a sanctionat 65% dintre abaterile constatate de IJ fata de numai 45% in cazul Sectiei pentru procurori in materie disciplinara.

Instanta disciplinara a aplicat pentru judecatori 12 sanctiuni din care 4 avertisment, 3 cu diminuarea indemnizatiei de incadrare bruta lunara, 3 cu suspendarea din functie si 2 excluderi din magistratura.

In cazul procurorilor, sectia disciplinara a aplicat o sanctiune cu avertisment, 2 cu diminuarea indemnizatiei si o excludere din magistratura.

In domeniul raspunderii disciplinare este important de subliniat faptul ca desi numarul actiunilor disciplinare se mentine oarecum constant, imprejurare care nu este de natura sa bucure pe nimeni, asa cum aticipam mai devere, situatiile de fapt care au condus la efectuarea cercetarii disciplinare, pe langa caracterul lor inedit, au fost din ce in ce mai complexe, presupunand verificari laborioase, care au necesitat un efort considerabil din partea inspectorilor disponibili.

Despre apararea independentei, impartialitatii si reputatiei profesionale

Cat priveste apararea independentei, impartialitatii si reputatiei profesionale, in anul 2017, au fost inregistrate:

-19 solicitari ale Consiliului Superior al Magistraturii de verificare a posibilei afectari a independentei si impartialitatii sistemului judiciar (7 la Directia de inspectie pentru judecatori si 12 la Directia de inspectie pentru procurori) si

-25 de cereri privind apararea reputatiei profesionale ori a independentei si impartialitatii, 14 formulate de judecatori si 11 de procurori.

Pe baza celor 5 rapoarte privind independenta si impartialitatea sistemului judiciar, intocmite de catre Directia de inspectie judiciara pentru judecatori, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis 2 sesizari. De asemenea, Plenul si-a insusit concluziile Inspectiei Judiciare, pronuntand 4 hotarari de admitere a cererilor de aparare a reputatiei profesionale si 5 hotarari de respingere a acestora.

In cazul Directiei de inspectie judiciara pentru procurori, dintre sesizarile privind independenta si impartialitatea sistemului judiciar, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus admiterea in 7 lucrari a propunerilor formulate de inspectorii judiciari. De asemenea, la finele anului 2017, 3 dintre cererile referitoare la apararea reputatiei profesionale, independentei si impartialitatii procurorilor au fost admise.

Despre cooperarea internationala

Cooperarea internationala a constituit o directie careia i s-a acordat o importanta deosebita in anul 2017, la Conferinta serviciilor europene de inspectie judiciara, ce a avut loc la Paris, Inspectia Judiciara din Romania propunand infiintarea unei retele europene a serviciilor de inspectie judiciara, propunere care a fost primita favorabil de toti participantii.

Anul acesta, membri fondatori , printre care si IJ, au adoptat, in cadrul unei reuniuni ce a avut loc la Bruxelles, statutul si regulamentul Retelei, urmand ca in cel mai scurt timp, reteaua sa dobandeasca personalitate juridica belgiana si sa activeze potrivit scopurilor propuse printre care si promovarea schimburilor de experienta intre inspectiile judiciare membre, lucru care pana acum nu a avut loc niciodata.

Concluzii

In loc de concluzii as vrea sa va asigur ca Inspectia Judiciara a actionat in sensul realizarii misiunii sale, printr-o exercitare stricta a prerogativelor conferite de lege si de legislatia secundara.

In verificarile efectuate, Inspectia Judiciara a aplicat unitar si uniform, spunem noi, standardele stabilite de lege si de legislatia secundara.

Trebuie sa admitem ca la acest moment ne ingrijoreaza abordarea inedita a Sectiei pentru procurori care, in cazul controlului efectuat la Directia Nationala Anticoruptie – Structura Centrala, a inlaturat parte dintre constatarile faptice ale unora dintre membrii echipei de control apreciind ca aplicarea standardelor la care ne-am referit ar fi fost neunitara si neuniforma.

Inspectia Judiciara, prin observatiile directorului de directie si ale inspectorului-sef, formulate in procedura de avizare a raportului de control, a atras atentia, in conformitate cu legislatia primara si cea secundara, asupra lipsei de unitate a raportului de control fara alterarea constatarilor faptice.

Va rog sa imi permiteti si nu as vrea sa intru in nicio polemica pe acest subiect, sa ma intreb retoric cine este autorul unui raport de control, cel care il intocmeste sau cel care, potrivit legii, este chemat sa il aprobe?

In alta ordine de idei, privim si noi cu ingrijorare deteriorarea increderii in justitie pe fondul numarului ridicat de informatii aparute in spatiul public privind un pretins mod in care s-ar fi desfasurat activitatea de urmarire penala in anumite cauze. Fara sa intru in detalii, din motive obiective, imi exprim convingerea ca, in limitele competentelor conferite de lege, inspectorii judiciari, cu obiectivitate si celeritate, vor scoate adevarul la lumina, oricat de placut sau de neplacut ar fi acesta. si in acest context, ca de fiecare data, sprijinul domnului procuror general ne va fi de un real folos.

In fine dar nu in ultimul rand, doresc sa supun atentiei dumneavoastra cresterea, zicem noi, alarmanta a numarului de sesizari privind felul in care unii dintre colegii nostri, judecatori si procurori, inteleg sa comunice in spatiul public.

Pentru noi toti, libertatea de exprimare este un drept fundamental care nu poate sa fie pus in discutie insa, asa cum si Curtea Constitutionala a aratat intr-una dintre deciziile sale recente, aceasta nu inseamna o libertate absoluta a judecatorului si procurorului de a se exprima dupa criterii arbitrare, ci cu respectarea obligatiei sale de rezerva, in limitele si potrivit legii.

La final, tin sa multumesc atat inspectorilor judiciari si personalului din aparatul propriu pentru efortul depus in realizarea obiectivelor stabilite pentru anul 2017 cat si partenerilor institutionali pentru sprijinul constant pe care ni l-au acordat.

Increderea in justitie este direct proportionala cu increderea in cei care o infaptuiesc.

Va multumesc!

Presedinta CSM, judecatoarea Simona Marcu:

“Doamna Presedinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Domnule Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie,

Domnule Inspector-sef al Inspectiei Judiciare

Dragi colegi,

Acest moment de bilant imi ofera placuta ocazie pentru a felicita intreg corpul de inspectori judiciari, pentru efortul impresionant pe care l-au depus in cursul anului trecut. As dori in continuare sa va adresez cateva idei, pe care le-am sintetizat.

Societatea noastra traverseaza o perioada de profunde tensiuni, unele aflate in legatura cu modul de infaptuire a justitiei. S-a inregistrat o crestere accentuata a interesului opiniei publice fata de sistemul judiciar in toate componentele sale, ceea ce a adus in prim plan aspecte care trebuie lamurite.

Rolul Inspectiei Judiciare in aceasta privinta este major. Sistemul judiciar trebuie sa demonstreze ca se poate autoregla.

Justitia este in mod primordial un serviciu public al carui beneficiar este cetateanul, iar buna functionare a acestui serviciu determina si se reflecta la randul sau in imaginea sistemului judiciar in ochii opiniei publice.

Buna functionare a justitiei presupune in primul rand credibilitate, iar credibilitatea se castiga prin activitatea judecatorilor si procurorilor desfasurata in deplina concordanta cu legislatia in vigoare si cu standardele profesionale si morale.

Plenul CSM si-a cristalizat practica de a solicita verificarea temeinica a situatiilor si imprejurarilor de natura a afecta independenta si impartialitatea magistratilor ori a sistemului judiciar in ansamblul sau.

Inainte de a critica alte puteri ale statului sau pe reprezentantii acestora, avem datoria sa ne facem noi insine o radiografie realista, sa stabilim cu onestitate problemele sistemului judiciar si sa luam masurile adecvate.

Instrumentul prevazut de art.30 din Legea nr.317/2004 este si trebuie sa ramana unul puternic, ce trebuie utilizat numai in situatiile in care independenta sau impartialitatea magistratilor ori a sistemului judiciar in ansamblul sau este cu adevarat afectata.

Utilizarea excesiva a acestui instrument poate fi prejudiciabila, acreditand ideea unui sistem judiciar firav, mult prea lesne afectat de catre oricine.

Activitatea judecatorilor si procurorilor nu trebuie criticata in mod excesiv, dar nici idealizata si cu atat mai putin glorificata. Magistratul isi face datoria, conform legii si potrivit propriei constiinte, asumandu-si pozitia pe care o ocupa in societate si efectele faptelor si deciziilor sale, fiind dator a raspunde ori de cate ori actiunile ori inactiunile sale exced cadrului legal ori deontologic.

Nu trebuie sa ne fie teama sa identificam, sa acceptam si sa sanctionam abaterile de la normele legale si deontologice. ‘Daca reprimi o greseala, corectezi 100’, spune un dicton latin intelept.

Numai in aparenta recunoasterea unor astfel de situatii este prejudiciabila pentru imaginea sistemului judiciar, in realitate, opinia publica va sti ca noi avem curajul si capacitatea de a identifica si de a ne rezolva singuri problemele.

In aceste conditii, Inspectia Judiciara trebuie sa trateze cu responsabilitate crescuta aspectele si imprejurarile de natura a aduce atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, mai ales in cazul persoanelor vulnerabile care nu beneficiaza de alte optiuni legale.

Cum starea disciplinara reprezinta un indicator care poate creste sau diminua increderea opiniei publice in actul de justitie, sesizarile disciplinare trebuie tratate cu obiectivitate si profesionalism, indiferent de statutul juridic al persoanei care formuleaza sesizarea.

Sa nu uitam ca un raspuns rapid si clar, pe baza unor verificari temeinice, poate risipi indoielile care planeaza asupra actului de justitie in general, de cele mai multe ori pe nedrept.

Dragi colegi, in incheiere va felicit, inca odata, pentru rezultatele obtinute in cursul anului 2017, va urez succes si impliniri profesionale in 2018, asigurandu-va de intregul suport al Consiliului in indeplinirea atributiilor legale”.

Presedinta ICCJ, judecatoarea Cristina Tarcea:

“Fie si pentru faptul ca mi-ati facut onoarea sa ma invitati si sa-mi rezervati un loc la masa de la prezidiu, sigur ca o sa adresez din suflet cateva cuvinte, dumneavoastra, domnule Inspector-sef, doamnei Presedinte a Consiliului Superior al Magistraturii, domnului Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si distinsilor si dragilor mei colegi.

Domnule Inspector-sef, am remarcat cu placere faptul ca ati simtit nevoia la inceputul discursului dumneavoastra sa faceti o trecere foarte scurta in revista a anului 2017 si va marturisesc ca si eu am simtit aceasta nevoie, pentru ca vorbind de anul 2017, nu pot sa nu remarc faptul ca justitia, la fel ca intreaga societate, de altfel, a parcurs o perioada interesanta, un an interesant.

Si pentru ca vorbesc de acest an interesant, nu pot sa nu-mi aduc aminte de o veche urare chinezeasca, cu ghilimelele de rigoare, desigur, urare, si anume, ‘sa ai parte de un an interesant!’.

Si eu cred ca am avut parte cu totii din plin de un an interesant, pentru ca in aceasta perioada nicio institutie din sistemul de justitie nu a fost scutita de scandaluri, dezvaluiri, bombe, breaking news-uri.

Chiar daca stim cu totii ca de multe ori in spatele tuturor acestor evenimente se afla interese mai mult sau mai putin ascunse, la fel de bine cunoastem cu totii ca cea mai mare parte a magistratilor, judecatori si procurori, isi desfasoara activitatea cu multa onestitate, in conditii de anonimat, de decenta si de eficienta.

Si cu toate acestea, nu putem sa ignoram faptul ca in cursul acestui an interesant au existat comportamente care au depasit, uneori cu mult, limitele a ceea ce inseamna deontologie si care au fost de natura a aduce mari prejudicii de incredere si de imagine actului de justitie.

Iar ceea ce este mult mai trist in afara acestor comportamente, este faptul ca, in loc sa analizam lucid ceea ce s-a intamplat si sa gasim resursele interioare de a ne evalua propriile comportamente si propriile greseli, au fost destui cei, chiar din interiorul sistemului de justitie, care au amplificat ceea ce nu era de amplificat, au ignorat ceea ce nu era de ignorat, sau si mai grav, au creat noi scandaluri, din lucruri insuficient cunoscute, sau pur si simplu necunoscute.

Si toate acestea au creat scindare.

Este drept, ca in general, corpul magistratilor nu prea exceleaza prin unitate, dar din punctul meu de vedere, nu a existat un alt an in care corpul magistratilor sa fie mai lipsit de unitate.

Am facut toate aceste observatii marcate de o usoara tusa poate mai groasa, mai tare, dar care au corespondent in realitate, tocmai, domnule Inspector-sef, pentru a sublinia ce rol important are Inspectia Judiciara in aceste vremuri tulburi.

Imi amintesc ca la unul dintre bilanturile din anii anteriori s-a afirmat ca Inspectia Judiciara este o institutie deopotriva iubita si urata. Daca nu ma insel, aceasta afirmatie a facut-o chiar domnul inspector-sef adjunct. Eu nu stiu cat de iubita sau de urata este Inspectia Judiciara de unii sau de altii, dar stiu cu certitudine ca sunt multi cei care privesc spre dumneavoastra cu incredere si speranta. Eu ma numar printre acestia. Si nu ma refer doar la persoanele care activeaza in exteriorul sistemului judiciar, ci la persoanele care lucreaza in interiorul sistemului judiciar. Paradoxal, dar asta este realitatea.

In aceasta miscare browniana in care toti fac scenarii, isi dau cu parerea, isi expun puncte de vedere despre orice si oriunde, dumneavoastra sunteti cei care aveti abilitati si legale si morale de a aduce echilibru si normalitate.

Si este important sa va asumati acest rol pentru ca ceea ce a scapat astazi de sub control va fi mult mai greu de controlat maine si cu efecte greu de prevazut. Iar in calitate de presedinte al unuia dintre completurile de judecata de 5 judecatori ale Inaltei Curti, competent sa solutioneze in materie disciplinara, stiu ca aveti resursa umana pentru a va indeplini si asuma aceasta sarcina. Este adevarat, insuficienta resursa umana si stim cu totii care sunt cauzele. Dar suficient de calificata pentru a raspunde acestei sperante din corpul magistratilor.

Nu as vrea sa va retin mai mult atentia, cred ca nu este important sa vorbesc mult, important este sa va transmit la modul cel mai sincer ceea ce simt si sa imi doresc ca impreuna, noi toti, sa gasim calea spre normalitate. Daca nu o facem noi, nu o sa o mai faca nimeni. Dimpotriva, se va specula orice bresa si orice lipsa de unitate a corpului magistratilor.

Pentru ca eu sunt convinsa ca numai normalitatea aduce dupa sine increderea si speranta in actul de justitie, de care nu noi suntem beneficiari, ci omul simplu.

Va multumesc!”

Procurorul General al Romaniei, Augustin Lazar:

“In schema de functiune, daca ne uitam la volumul activitatii Inspectiei Judiciare in anul 2017 putem vedea o seama de cifre statistice pe care eu nu vreau sa le mai repet, dar imi atrag atentia cateva aspecte pe care as dori sa le subliniez aici: mai intai 33 de controale dintre care 16 controale manageriale si 15 privind parchetele.

Va sa zica Ministerul Public este in foarte buna masura beneficiarul acestor controale care au facut radiografia unor unitati importante ale Ministerului Public si ne au pus-o pe masa. Desigur ca la constatarile care s-au facut au mai fost si discutii. Dar de aceea este CSM, ca in intelepciunea sa, sa examineze toate aspectele, sa le verifice si sa gaseasca echilibru si calea de urmat iar noi avem foarte mare incredere.

Ce ne atrage atentia reprezinta numarul acesta mare de sesizari, 6365 de sesizari inregistrate dintre care 4947 solutionate. Ei bine, chiar daca doar in 23% dintre sesizari s-au efectuat cercetari disciplinare, noi vedem aici cred 2 lucruri: mai intai dorinta, nevoia multor justitiabili fiindca ei sunt majoritari aici de a se exprima si de a-si exprima nemultumire cu privire la actele efectuate pe parcursul procedurilor lor judiciare, iar apoi vedem si o nevoie de autoreglare foarte importanta pe care noi trebuie sa o realizam in interiorul institutiilor justitiei.

Ea a fost deja invocata si este foarte clar, cuvintele cheie ar fi cooperare pentru autoreglare. Fara aceasta nu putem, fiindca efectul opus ar fi vulnerabilizare. Iata ca si rimeaza. Ar fi si usor de tinut minte in contextul in care presa, media, ne scoate la suprafata o multime de aspecte care sunt de verificat si din pacate multe dintre ele sunt….au un miez in conduita colegilor nostri.

Uitandu-ne la actiunile disciplinare solutionate de CSM in cursul anului trecut si uitandu-ne mai ales la ceea ce ne intereseaza pe noi Ministerul Public, observam ca 5 procurori au fost sanctionati disciplinar dar din bilantul CSM am vazut ca de fapt sunt 10 sanctiuni aplicate, 5 nu sunt definitive dar 5 iata sunt definitive, o excludere din magistratura, un avertisment si celelalte reduceri de indemnizatie.

In acest context complicat observam ca rolul Inspectiei Judiciare este foarte important, nu numai neaparat in a identifica o abatere disciplinara pe care cineva a comis-o, ci de a sesiza Sectia de profil a CSM si chiar daca se sesizeaza trebuie sa vedem partea pozitiva a lucrurilor, partea preventiva, ca acea persoana pe viitor va fi avertizata sa nu faca lucruri mai grave.

Dar, s-a facut deja trimitere la bombele mediatice, asa zisele bombe mediatice, aspecte care sunt lansate in public, iar misiunea Inspectiei Judiciare este foarte importanta de a le prelua, de le privi ca atare bomba.

Fac pe artificierul, le studiaza, le examineaza si vad daca in interiorul lor este o problema juridica sau nu. De regula apare cate o problema juridica.

…abateri disciplinare, sesizam IJ imediat si fara nicio ezitare pentru a se face verificari si pentru a-i salva pe colegii nostri de probleme mai grave viitor. Ca un avertisment dupa cum s-a dat anul trecut am vazut ca din cele 10 sanctiuni aplicate, unele chiar nedefinitive, 4-5 au fost avertismente. Eu zic ca nu e grav, dar este un puternic semnal de alarma tras colegilor nostri care cred ca se poate face altceva decat a lucra in legalitate.

Aceasta scanare importanta a Ministerului Public va lua sfarsit cam la sfarsitul lunii martie…asa…la inceputul lui aprilie vom prelucra rezultatele si le vom face publice. Nu trebuie sa ne vulnerabilizam si nu trebuie sa acceptam langa noi conduite care sa reprezinte un fel de bomba sub scaunele noastre de procurori de judecatori…etc…etc.. Bubuie aceea… de aia cu ceas…

Stim ca cineva are o anumita conduita care daca nu azi, maine si daca nu poimaine ceva se va intampla va fi un justitiabil care nu va fi incantat sa fie cercetat de un procuror care face ceva ilegal si-l da imediat….iar acum cu noile tehnologii afla Europa intreaga intr-o seara. Spam…si peste tot apare ca un procuror a consumat…. a condus cu alcool, spre exemplu. Asa ceva nu trebuie sa lasam. Trebuie sa gasim solutii manageriale. In sala sunt multi procurori generali de Curti de Apel si presedinti de Curti de Apel care sunt sigur ca au creativitate, au inteligenta profesionala de a gasi solutii pentru a evita lucruri de acest gen.

Doresc sa va mai spun ca un proiect foarte important al Ministerului Public este cel care priveste respectarea drepturilor fundamentale. Suntem in Europa mileniului 3. Daca intr-adevar ar fi adevarat continutul ideatic al inregistrarii de la o anume unitate DNA, nu stim inca pana nu vom vedea daca este originala inregistrarea. Daca va fi adevarat, pot sa spun ca asemenea maniera primitiva de audiere si de discutie cu justitiabilul nu mi-a fost dat sa aud in cariera profesionala.

Dar nu stim si noi nu discutam ca sunt niste proceduri in curs si nu vrem sa anticipam nimic. Doar doresc sa va asigur ca prin investitiile pe care le facem in Ministerul Public inclusiv vom avea un avea un soft care va transforma in scris ceea ce relateaza, declaratia martorului, suspectului, inculpatului, va fi transformata in scris si grefierul va pune doar punctele, din cate inteleg. Nu se va modifica nimic din ce… Asa putem noi sa ne gandim sa trebuie sa functioneze o justitie a mileniului 3 si fara expresii de cartier care sa impaneze o astfel de audiere.

Un alt… inca, inca ceva, va rog frumos si am incheiat. Acest proiect privind respectarea drepturilor fundamentale se intemeiaza pe analiza tuturor condamnarilor CEDO ale Romaniei care se refera la faza de urmarire penala si vom avea 4 sau 5 reuniuni la nivel national apoi ultima va fi in Bucuresti, in care colegii nostri care se ocupa de domenii vor putea audia expertii, agentii guvernamentali, experti de la institutul crimelor comunismului, de la Institutul Holocaustului si vor putea sa se puna la curent cu problematica cea mai sensibila sa nu mai repetam aceste incalcari penibile care sunt vizate ca sanctiuni CEDO. Mai avem apoi un proiect comun cu CSM, cu MJ cu Ministerul Educatiei privind participarea la educarea tinerilor. Este absolut impresionant sa citim statisticile Ministerului Public.

Avem 4000 de minori inculpati pentru diverse fapte din cei 60.000 de anul trecut”.

Mai mult pe : luju.ro

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *