MULTINATIONALELE EVAZIONEAZA, ROMANIA FALIMENTEAZA! TAXA DE 2 LEI/KG DE AMBALAJ SCUMPESTE ALIMENTELE AMARATILOR, PUNE LACATUL PE MULTE FABRICI SI BAGA ROMANIA IN INFRIGEMENT

Distribuie!by In vara anului trecut, inspectorii antifrauda fiscala au investigat o retea frauduloasa formata din 41 firme specializate in colectarea si reciclarea deseurilor, care prin intermediul unui lant tranzactional fraudulos […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather


In vara anului trecut, inspectorii antifrauda fiscala au investigat o retea frauduloasa formata din 41 firme specializate in colectarea si reciclarea deseurilor, care prin intermediul unui lant tranzactional fraudulos au prejudiciat bugetul Fondului pentru Mediu cu 56 milioane euro, ca urmare a sustragerii de la plata TVA si a impozitului pe profit prin disimularea reciclarii a 120.952,2 tone de deseuri de ambalaj. Conform ANAF, in circuitul fraudulos au fost folosite inclusiv companii ”fantoma” care aveau obiecte de activitate gen ”Comert cu flori si plante” sau ”Pescuit in ape dulci”, ori care nu dispuneau de personal sau mijloacele tehnice necesare prelucrarii deseurilor si care tranzactionau tona de deseuri din ambalaje cu preturi subevaluate, de chiar 1 leu. Dupa mai multe luni de controale, ANAF a sesizat procurorii Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar acestia, au dispus (n.r. – avand suportul de suportul tehnic si informativ al SRI) in data de 17.11.2015 efectuarea a 59 de perchezitii la sediile sociale si punctele de lucru ale unor firme, precum si la domiciliile si locuintele unor persoane fizice, situate pe raza municipiului Bucuresti si a 11 judete (Arges, Braila, Cluj, Constanta, Ilfov, Mehedinti, Mures, Prahova, Valcea, Vrancea si Tulcea). Procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ au demarat deja cercetari intr-un dosar penal având ca obiect savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala, fals in inscrisuri sub semnatura privata si fals in declaratii si abuz in serviciu comise in prioada 2012 – 2014 in legatura cu activitatea de reciclare a deseurilor de ambalaje reglementata de Directiva 94/62/CE/1998 a Parlamentului European si a Consiliului.  Din actele de urmarire penala efectuate deja in cauza a rezultat ca vinovati de savarsirea acestui prejudiciu imens sunt reprezentantii unor operatorilor licentiati in Romania in vederea preluarii contra cost a deseurilor de la agenti economici care au introdus pe piata nationala bunuri ambalate si ambalaje de desfacere. In acest dosar complex, sunt anchetati si oficiali ai Ministerului Mediului care au licentiat respectivele “fantome” intitulate pompos Organisme de Transfer a Responsabilitatii (OTR) reciclarii deseurilor (n.n. – SRL-uri care au ca asociati societati cu capital multinational). Desi autoritatile cunosteau inca de prin 2012 ca operatorii straini licentiati pentru reciclarea deseurilor nu isi indeplinesc obligatiile legale si fraudeaza bugetul de stat, acest lucru a iesit la iveala inainte cu doar doua saptamani de sesizarea PIICCJ de catre ANAF. Mai precis la data de 28.10.2015. Atunci, sub pretextul alinierii la Directivele europene in materie de reciclarea deseurilor, presedintele Romaniei, Klaus Johannis, a promulgat (n.n. – prin Decretul nr. 783/2015) Legea nr. 249/2015 fara a sesiza implicatiile economice nocive acestui document emanat de Guvernul Ponta si aprobat la foc automat in Parlament. Rezultatul respectivei legi ? Prejudiciul cauzat de respectivele mutinationale evazioniste a fost pasat catre toti producatorii romani din industria alimentara care realizeaza produse cu valoare adaugata (conserve de legume-fructe, sucuri, vin, miere de albine, bere, apa minerala, peste, etc), implicit catre consumatorul amarat. Conform noii legislatii in materia reciclarii deseurilor, incepand cu 25 ianuarie 2016 producatorii romani din industria alimentara care realizeaza produse cu valoare adaugata sunt obligati sa achite Administratiei Fondului pentru Mediu o taxa de 2 lei pe kilogramul de ambalaj, sub pretextul ca aceste companii autohtone polueaza prin ambalajele pe care le produc. Rezultatul: preturile produselor alimentare ambalate (n.n. – in special cele ieftine) se vor majora cu pana la 30%, iar multi producatori romani din industria alimentara vor pune lacatul pe usa.

loading...

EVAZIUNE DE 56 DE MILIOANE DE EURO PRIN RECICLAREA FICTIVA A DESEURILOR IN ATENTIA PROCURORILOR P.I.C.C.J.


Vreme de mai bine de doi ani o retea frauduloasa compusa din 41 firme specializate în colectarea si reciclarea deseurilor, avand in spate companii multinationale cunoscute de la noi, au uzat de un “ingenios” lant tranzactional blindat cu societati “fantoma” infiintate pe tot teritoriul Romaniei, fapt ce a prejudiciat bugetul Fondului pentru Mediu cu peste 56 milioane euro. Cazul, anchetat acum de catre procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), arata ca in acest lant infractional au fost implicate companii licentiate de Ministerul Mediului, dar si oficiali la nivel inalt ai acestui minister care nu au verificat daca societatile multinationale licentiate ca operatori de transfer a responsabilitatii (OTR) reciclarii deseurilor si-au onorat obligatia legala a asigurarii reciclarii unui procent cuprins intre 55% și 60% din deseurile provenite din amabalajele produselor introduse pe piata interna, ori, daca acestea au platit contributia de 2 lei/kg ambalaj nereciclat in cazul in care nu si-au respectat respectivele obligatii.

Primele calcule ale procurorilor arata ca prin sustragerea de la obligatia legala de reciclare a deseurilor de ambalaje preluate in sistemul de transfer de responsabilitate, lantul fraudulos format din cele 41 firme specializate (vezi FOTO) in colectarea si reciclarea deseurilor a cauzat bugetului de stat un prejudiciu de peste 252 de milioane de lei (n.n. – peste 10,63 milioane lei reprezinta TVA si impozit pe profit), la care se adauga alte circa 242 milioane lei reprezinta contributia datorata Fondului pentru Mediu (2 lei x 120.952.299 kg. deseuri reciclate doar scriptic prin societati tip ”fantomă”).


anaf-reciclare

GUVERNUL, PARLAMENTUL SI PRESEDINTIA AU APROBAT LA FOC AUTOMAT MODIFICAREA LEGISLATIEI DESEURILOR, ARUNCAND PREJUDICIILE GENERATE DE OTR-urile MULTINATIONALE IN CARCA PRODUCATORILOR AUTOHTONI SI A NEVOIASILOR

In mod surprinzator, in timp ce evaziunea produsa de OTR-urile licentiate de Ministerul Mediului era demantelata de ANAF, in data de 15 iulie 2015, din motive necunoscute (inca!) ex-premierul Victor Ponta inainteaza Senatului o Hotarare de Guvern pentru supunerea spre aprobare a unui proiect de modificare a Legii privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si deseurilor provenite din ambalaje (gasiti istoricul actului normativ AICI). Respectivul proiect de act, extrem de controversat in contextul in care nivelul de taxare preconizat a fi instituit era si de 10 ori mai mare fata de ce platesc alte state din zona noastra, survenea pe fondul demararii anchetarii mutinationalelor care fraudasera in perioada 2012-2014 economia autohtona. Cu toate acestea, inainte cu doar doua saptamani ca ANAF sa sesizeze PIICCJ cu privire la activitatea infractionala a OTR-urilor, sub pretextul alinierii la Directivele europene in materie de reciclarea deseurilor, presedintele Romaniei, Klaus Johannis, a promulgat (n.n. – prin Decretul nr. 783/28.10.2015) Legea nr. 249/2015 aprobata la foc automat in Parlament (n.n. – in doar trei luni) la propunerea Guvernului Ponta.

foamea-si-saracia-a-curpins-romania

Ca urmare a aplicarii noului act normativ care a modificat modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, incepand cu 25 ianuarie 2016, preturile produselor alimentare ambalate (n.n. – in special cele ieftine) se vor majora cu pana la 30%, afectand astfel atat producatorii autohtoni din industria alimentara, cat si categorii sociale defavorizate (pensionari si familii nevoiase).

“TRANSFER DE RESPONSABILITATE” GIRAT AUTORITATI: OTR-urile FURA, PRODUCATORII AUTOHTONI OBLIGATI SA PLATEASCA DE DOUA ORI

BANII

Potrivit legislatiei anterioare, producatorii din industria alimentara, dar si importatorii, aveau la dispozitie doua metode prin care se puteau achita de obligatia de a reintroduce in circuitul economic 60% din ambalajele pe care le generau: fie incheiau un contract cu o Organizatie de Transfer de Responsabilitate (OTR) licentiata de Ministerul Mediului si care se obliga sa valorifice/recicleze deseurile de ambalaje, fie sa achite direct catre bugetul Fondului de Mediul o suma de 2 lei/kg. deseu pentru 60% din totalul ambalajelor pe care le produceau. Din acest motiv, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 249/2015, producatorii din industria alimentara au preferat sa incheie contracte cu unul dintre cele 10 OTR-uri licentiate pe teritoriul Romaniei de catre Ministerul Mediului pentru preluare, depozitarea si reciclarea deseurilor, platind un pret mediu de 65 lei/tona de ambalaj pus in piata. In acest mod, OTR-urile isi asumau responsabilitatea de a recicla/valorifica deseurile provenite de la ambalajele produselor alimentare in locul producatorilor.  Numai ca banii platiti de producatori au fost “dositi” de OTR-urile multinationalele licentiate de Ministerul Mediului. Desi potrivit legii cel care a savarsit o infractiune trebuie sa suporte consecintele, acum cei obligati sa suporte furtul sunt producatorii autohtoni din industria alimentara si consumatorii. Practic, cele 56 de milioane euro “ascunse” de OTR-uri vor trebui acoperite de producatorii romani, care au mai platit o data! Iar noua plata a producatorilor se va reflecta si in buzunarele romanilor amarati…

GUVERNUL CIOLOS TREBUIE SA GASEASCA O SOLUTIE INAINTE CA INDUSTRIA AUTOHTONA DE CONSERVE SA INTRE IN FALIMENT SI ROMANIA IN INFRIGEMENT

FALIMENT

Anual, in Romania se pun pe piata peste 132.000 tone de ambalaje (n.n. – 30.000 tone pentru industria de conserve, 80.000 tone pentru industria vinului si 22.000 tone pentru bauturile spirtoase).
Astfel, in urma aplicarii noii legislatii, diferenta de cost intre tariful de 65 lei/tona (cat plateau producatorii catre OTR-uri pentru 60% din totalul ambalajelor pe care le produceau) si actualul nivel instituit, de 2.000 lei/tona (cat vor fi obligati sa plateasca acum) va duce la o crestere a costurilor cu ambalajul de peste 255,4 milioane lei, doar pentru cele trei sectoare amintite.
Produsele cele mai afectate ca urmare a introducerii costului suplimentar pe ambalaj vor fi insa cele ieftine, care se adreseaza amaratilor, pentru ca acolo impactul costului pe ambalaj va fi mult mai mare (un borcan de zacusca si tocana de legume se va scumpi cu 25%, respectiv 19%).
In cazul in care totusi producatorii din industria alimentara vor decide sa nu scumpeasca produsele, acestia isi vor asuma pierderi imense care, intr-un final, vor genera un colaps. Adica, FALIMENT!
Tinand cont de implicatiile majore a ”crizei reciclarii ambalajelor” generata de multinationalele licentiate de Ministerul Mediului, Guvernul Ciolos ar trebui sa proroge cu cel putin un semestru aplicariea Legii 249/2015 pana pana la rezolvare si clarificarea problemelor legislative. In plus, Executivul ar trebui sa agreeze inchiderea anului 2015 fara obligatii de plata a contributiei de 2 lei/kg. pentru operatorii economici ce pun pe piata produse ambalate, in conditiile in care acestia au platit catre OTR-uri in baza unor avut contracte comerciale valabile. Doar aceste doua masuri, adoptate cumulativ, ar proteja interesele economiei nationale si capitalul autohton. Insa, comportamentul halucinant de pana acum al Guvernului “tehnocrat” lasa sa se inteleaga ca la mijloc nu este doar ignoranta, ci exista probabil anumite interese externe asumate care aduc un atac frontal menit sa contribuie la falimentarea industriei de conserve din România – sector in care lucreaza peste 4.000 de suflete si in care s-au facut in ultimii ani investitii pentru echiparea fabricilor cu linii de productie perfomante de circa 150 de milioane de euro.

Afectati vor fi si agentii economici care proceseaza laptele, producatorii de vinuri si cei de ape minerale. De exemplu: un producator poate vinde un litru de vin cu 6 lei, din care profitul lui este de 85 bani. La un cuantum al taxei de 2 lei/ kg. pentru sticla de vin vanduta, producatorul ar plati o taxa de poluare de 1 lei, ceea ce este mai mult decât profitul obtinut.

Asta fara a pune la socoteala faptul ca intr-un final orice masura se va lua, oricum Romania va intra intr-o procedura de infringement in domeniul mediului, tinand cont ca autoritatile nu au acut ordine in acest sector. Iar penalitatile rezultate respectiva procedura (circa 200.000 euro/zi) vor fi suportate tot de catre populatie.

Pana cand Guvernul va gasi o solutie (daca va dori!), sa vedem insa care sunt implicatiile colaterale imediate.

In primul rand, procentele de nerealizare a reciclarii de catre OTR-uri vor fi distribuite, in mod aleatoriu, catre anumiti producatori. Practic o firma din industria alimentara va fi penalizata cu 100% prin aplicarea taxei de 2 lei/kg. deseu, in timp ce OTR-urile care nu si-au indeplinit obligatiile legale nu vor primi nicio penalizare.

In al doilea rand, in contextul in care productia primara are parteneriate cu industria alimentara in incercarea de a atrage fonduri europene menite a genera locuri de munca si valoare adaugata in România, aceste doua tinte vor fi demolate.

Nu in ultimul rand, intr-un final, o data cu instituirea procedurii de infrigement, piata autohtona va fi bombardata cu importuri din state in care “taxa pe ambalaj” (ce seamana mai mult a “amenda”) promovata de fostul cabinet Ponta, adoptata de Parlament, promulgata de presedintele Johannis si mentinuta de Guvernul Ciolos  fie nu exista, fie este de pana la 7-8 ori mai mica (Bulgaria – 0,45 lei/kg., Ungaria – 0,27 lei/kg.).

6 DIN 10 OTR-uri AUTORIZATE IN ROMANIA PRINSE CU MATA IN SAC, DAR TOT ROMANII TRAG

Din motive necunoscute (inca!), Ministerul Mediului si Agentia pentru Mediu nu au controlat riguros toate OTR-urile vreme de mai multi ani, lasand astfel sa se formeze un sistem dual fara ca nimeni sa se asigure ca acesta isi deruleaza activitatea in conformitatea cu legislatia. Astfel 6 din 10 companii licentiate ca si Organizatii de Transfer de Responsabilitate (OTR) si-au vazut bine mersi de “treaba”, fara ca nimeni sa observe. Doar anul trecut, fortata de controalele ANAF si de interventia PICCJ, Administratia Fondului pentru Mediu a amendat cu aproximativ 84 de milioane lei mare parte dintre OTR-uri pentru ca au raportat can­titati de deseuri colectate si re­ci­clate mai mari decat in realitate. Conform unor date care au “transpirat” in mass-media, cele mai mari amenzi au fost apli­cate Eco-Rom Ambalaje – 9,6 mil. euro (companie care are ca actionari Ursus, Coca-Cola sau Unilever),  Sotagrup 21 – 5 milioane euro (companie con­tro­lata de Com­pa­nia de Ges­tio­nare a De­seu­rilor din Pitesti), Ecologic 3R – 1,3 milioane euro (companie la care I’Dor Found Invest Braila de­tine pachetul majo­ritar de actiuni).

DE LA 1 IANUARIE SI TARANII VOR PLATI 80 LEI / TONA / AN PENTRU BALEGARUL DEPOZITAT LA GROAPA DE GUNOI

ingrasamant

In afara acestei taxe de mediu aplicata alimentelor, incepand cu 1 ianuarie 2016 in Romania se aplica si o taxa de 80 lei/tona pentru deseurile organice depuse la groapa de gunoi. Taxa respectiva, care din 2017 va creste la 120 lei/tona, vizeaza, in principal, fermierii, fabricile si primariile. Introducerea acestui nou bir sub pretextul alinierii la directivele europene  va anula in buna masura subventiile primite de taranii romani de la UE si va contribui la majorarea preturilor produselor agricole.

 

Sursa:

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro