Ministerul Finanțelor a publicat proiectul Codului Fiscal. Familia e înlocuită cu “Gospodăria” ce poate fi formată din oricâte persoane de oricâte sexe. Cum se vor impozita “Gospodăriile” cu oricâți membri de orice “gen”?

by   Frauda progresisto-PeS(e)D-istă începe prin însăși definiția termenului de “gospodărie” termen inexistent în Constituție şi Inexistent din punct de vedere juridic: Iată definiția care depășește în imaginație colhozurile şi […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

 

Frauda progresisto-PeS(e)D-istă începe prin însăși definiția termenului de “gospodărie” termen inexistent în Constituție şi Inexistent din punct de vedere juridic: Iată definiția care depășește în imaginație colhozurile şi libertățile sexuale propagate de Lenin şi de bolșevicii lui sau poliamorul şi libertățile “de gen” progresiste cele mai perverse: “1. gospodărie – grup alcătuit din una sau mai multe persoane fizice înrudite sau neînrudite, care au un patrimoniu comun pe care îl administrează împreună din punct de vedere economic și financiar și locuiesc/nu locuiesc efectiv la același număr cadastral”.

În nici o țară din lume nu există o astfel de definiție ultra-laxă ca bază de impozitare. În engleză termenul e “household”. Căutați cine pot fi membri ai unui “household” în SUA. Suntem din nou cobaii noului bolșevism, cel progresist.

În al doilea rând, drepturile şi îndatoririle fiecăruia sunt Individuale şi nu Colective. Introducerea unei Impozitări Colective chiar şi “benevole” încalcă grav Constituția. Căci singura Entitate Colectivă multi-individuală recunoscută de Constituție e Familia.

Veți spune “Ce are fiscalitate comună a unor oameni grupați în “gospodării” cu alte chestii?” Are exact ce vor acei n-oameni să aibă… Când vorbim de impozitarea comună multi-individuală şi ne referim la cu totul altceva decât la Familie așa cum e ea definită legal, lucrurile sunt grave. SUNT FOARTE GRAVE. Căci singura entitate multi-individuală stipulată la nivel instituțional de lege şi de Constituție e Familia. Restul sunt instituții, organizații, asociații, firme, partide etc…Toate cu statut de persoană juridică fie formal (legal: ex. Partide, asociații ONG-uri) fie informal (ex. clasele de elevi din şcoală, etc.)…Introducerea ca bază fiscală a noțiunii de “multi-individualitate” de “colectivitate” pe care ei o numesc în lege “gospodărie”, definiție care nu are nici o legătură cu Familia, încalcă grav Constituția, căci o asemenea “entitate” pur şi simplu nu există.

Şi ca să nu vorbim abstract, Iată câteva posibile tipuri de “gospodării” conform noi legi Dragnea-PSD, care l-ar face invidios până şi pe Soros, dacă n-o fi chiar ideea lui…

Iată şi “gospodăria” numită “Ținutul Secuiesc” căci conform definiției scandaloase din noua lege, “o gospodărie” poate fi formată din Oricine, Oricâți de Orişiunde

O “gospodărie” cu N membri se va impozita pe an cu 10%, din căştiguri ce depăşescrie pe an (N+1)*1000*12.

Cu alte cuvinte dacă o familie devenită acum “gospodărie” are 2 copii şi mama plus tata câștigă împreună 5.000 de lei pe luna ((4+1)*1000 ron adică 50 de milioane lei vechi) această sumă nu se va impozita. Dacă o altă familie cu 2 copii câștigă peste 5.000 de lei pe lună atunci ea va plăti impozit 10% din ce câștigă peste 5.000

La familiile cu 3 copii pragul de impozitare va fi 6.000 de lei, iar la cele cu 4 copii pragul de impozitare va fi de 7.000 de lei

La familiile devenite gospodării cu 1 copil pragul impozitării va fi de 4.000 de lei, iar la o familie fără copii dar cu 2 soț-soție, pragul impozitării va fi de 3.000 de lei. Pentru persoanele singure pragul impozitării va fi de 2.000 de lei. Tot ce depăşeste aceste sume se va taxa cu 10% impozit pe salariu.

Legea ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018

Nu se explică ce impact va avea “impozitul pe familie” numit şmechereşte în spirit progresist cu termenul slav “impozit pe gospodărie” asupra asigurărilor medicale şi asupra contribuției la pensie. Se pare că ce se dă cu o mână se va lua cu alta . Totul pentru privatizarea asigurărilor medicale şi a pensiilor. E clar că se urmărește plata asigurărilor medicale pentru copiii şi plata asigurărilor medicale şi a pensiei de către cei cu venituri pentru cei “din gospodărie” fără venituri. Totul e bine gândit pentru asiguratorii privați din sănătate şi de pe piața pensiilor.

Ce sumă va plăti pentru asigurările medicale o familie cu 2 copii ? Dar una cu 3?

Frauda Progresistă

Dincolo de asta, frauda progresistă începe prin ìnsăşi definiția termenului de “gospodărie” termen inexistent în Constituție şi Inexistent din punct de vedere juridic: “1. gospodărie – grup alcătuit din una sau mai multe persoane fizice înrudite sau neînrudite, care au un patrimoniu comun pe care îl administrează împreună din punct de vedere economic și financiar și locuiesc/nu locuiesc efectiv la același număr cadastral”.

Mai pe şleau, Familia e redefinită ca fiind “Gospodărie”. Ce referendum? ce bărbat şi femeie? ce mamă? ce tată?, ce copii? Suntem oricare 2 sau oricare 100 de orice “gen”, suntem toți doar “Gospodarish tavarishi”: în traducere suntem “toți gospodari tovarăşi” indiferent de sex, de copii de orice …Noile CAP-uri care asigură cooperarea de gen, şi împerecherile ce pot fi conform noi legi “fiscale”, nu doar doua câte două, ci 1 cu 10 de orice “gen”, sau 100 de orice gen cu alți 100 de orice gen: se numesc “gospodării”.

Iată noua definiție a “familiei” redenumită din perspectivă fiscală “gospodărie”, adică un fel de “parteneriat civil de top combinări de m luate câte k”: grup alcătuit din persoane fizice înrudite sau neînrudite, care au un patrimoniu comun pe care îl administrează împreună din punct de vedere economic și financiar și locuiesc/nu locuiesc efectiv la același număr cadastral”

Iată şi “gospodăria” numită “Ținutul Secuiesc” căci conform definiției scandaloase din noua lege, “o gospodărie” poate fi formată din Oricine, Oricâți de Orişiunde

 

Ştirea

Unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finanțelor analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală pentru fiecare gospodărie din România.

“Conceptul este evaluat de către o paletă largă de specialiști, atât din partea MFP, cât și din partea Uniunii Naționale a Notarilor Publici, a Camerei Consultanților Fiscali, a Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați și a Coaliției pentru Dezvoltarea României.

Documentul de lucru care stă la baza analizei de specialitate din grupul de lucru este prezentat integral, mai jos.

TITLUL IV
Impozitul pe venit

Art. 57^1

Semnificația unor termeni și expresii

În sensul prezentului titlu, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
1. gospodărie – grup alcătuit din una sau mai multe persoane fizice înrudite sau neînrudite, care au un patrimoniu comun pe care îl administrează împreună din punct de vedere economic și financiar și locuiesc/nu locuiesc efectiv la același număr cadastral.
2. patrimoniu – totalitatea drepturilor și a obligațiilor cu valoare economică, precum și a bunurilor mobile și imobile la care se referă aceste drepturi, care aparțin uneia sau mai multor persoane fizice.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 57^2

Implementarea și administrarea gospodăriei

(1) Gospodăria se constituie prin decizie emisă de organul fiscal competent în baza cererii depuse de către membri săi. Decizia de aprobare/respingere privind implementarea gospodăriei se emite în termen de 60 de zile de la data primirii cererii. Cererea va cuprinde cel puțin numele și prenumele, CNP-ul fiecăruia dintre membri, semnătura acestora, precum și membrul desemnat ca reprezentant al gospodăriei.

(2) Organul fiscal competent va fi notificat de către reprezentantul gospodăriei pentru orice modificare survenită în componența gospodăriei în termen de 30 de zile de la producerea acesteia. Organul fiscal competent va emite în termen de 60 de zile de la primirea notificării decizia de modificare a componenței gospodăriei.

(3) Evidența gospodăriilor implementate se organizează prin ordin al președintelui A.N.A.F

ART. 58

Contribuabili

(1) Următoarele persoane datorează impozitul conform prezentului titlu și sunt numite în continuare contribuabili:

a) persoana fizică rezidentă, desemnată ca reprezentant al gospodăriei;

b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;

c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România;

d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri prevăzute la art. 129.

Art. 59

Sfera de cuprindere a impozitului

(1) Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică următoarelor venituri:

a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, desemnate reprezentanți ai gospodăriilor, veniturilor obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României;

b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu data de la care acestea devin rezidenți în România;

c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfășoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;

d) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfășoară activitate dependentă în România, venitului salarial net din această activitate dependentă;

e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obțin veniturile prevăzute la art. 58 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.

(2) Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condițiile de rezidență prevăzute la art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu data de la care acestea devin rezidente în România.

(3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) persoanele fizice care dovedesc că sunt rezidenți ai unor state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile prevederile convențiilor.

(4) Persoana fizică nerezidentă care a îndeplinit pe perioada șederii în România condițiile de rezidență potrivit art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) va fi considerată rezidentă în România până la data la care persoana fizică părăsește România. Această persoană are obligația completării și depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, și nu va mai face dovada schimbării rezidenței fiscale într-un alt stat.

(5) Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedește schimbarea rezidenței într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, până la data schimbării rezidenței. Această persoană are obligația completării și depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, și va face dovada schimbării rezidenței fiscale într-un alt stat.

(6) Rezidenții statelor cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri trebuie să își dovedească rezidența fiscală printr-un certificat de rezidență emis de către autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuții în domeniul certificării rezidenței conform legislației interne a acelui stat. Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care este emis.

(7) Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedește schimbarea rezidenței într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenței, precum și în următorii 3 ani calendaristici. Această persoană are obligația completării și depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.

ART. 60
Scutiri

Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:

1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:

a) activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere;

b) salarii și asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3);

c) pensii;

d) activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;

2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din venituri din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator. Încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator se face prin ordin**) comun al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, al ministrului pentru societatea informațională, al ministrului educației și cercetării științifice și al ministrului finanțelor publice;

3. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), ca urmare a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică, în condițiile stabilite prin ordin) comun al ministrului educației naționale și cercetării științifice, al ministrului economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;

4. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din exercitarea profesiei de medic, în condițiile în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului finațelor publice.

ART. 61
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:

a) venituri din activități independente, definite conform art. 67;

b) venituri din salarii și asimilate salariilor, definite conform art. 76;

c) venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art. 83;

d) venituri din investiții, definite conform art. 91;

e) venituri din pensii, definite conform art. 99;

f) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, definite conform art. 103;

g) venituri din premii și din jocuri de noroc, definite conform art. 108;

h) venituri din transferul proprietăților imobiliare, definite conform art. 111;

i) venituri din alte surse, definite conform art. 114 și 117.

ART. 62
Venituri neimpozabile

În înțelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:

a) veniturile realizate din valorificarea, prin centrele de colectare, a bunurilor mobile sub forma deșeurilor care fac obiectul programelor naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;

b) veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite la predarea deșeurilor din patrimoniul personal;

c) sumele primite pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

d) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare pentru activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, în condiții de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;

e) sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare și aur financiar, primite cu titlu de moștenire ori donație; Pentru proprietățile imobiliare, în cazul moștenirilor și donațiilor se aplică reglementările prevăzute la art. 111;

f) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, precum și veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, trimis în misiune permanentă în străinătate, în conformitate cu legislația în vigoare;

g) veniturile primite de oficialii organismelor și organizațiilor internaționale din activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, cu condiția ca poziția acestora de oficial să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

h) veniturile primite de cetățeni străini pentru activitatea de consultanță desfășurată în România, în conformitate cu acordurile de finanțare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaționale sau organizații neguvernamentale;

i) veniturile primite de cetățeni străini pentru activități desfășurate în România, în calitate de corespondenți de presă, cu condiția reciprocității acordate cetățenilor români pentru venituri din astfel de activități și cu condiția ca poziția acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

j) materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor, precum și cardurile de reduceri nenominale și transmisibile distribuite gratuit acordate în cadrul unor programe promoționale.

ART. 63
Reguli generale aplicabile veniturilor realizate din operațiunea de fiducie

(1) Transferul de la constituitor la fiduciar al masei patrimoniale fiduciare nu generează venituri impozabile, în înțelesul prezentului titlu, la momentul transferului, pentru părțile implicate, respectiv constituitor și fiduciar, în cazul în care părțile respective sunt contribuabili potrivit prezentului titlu.

(2) Remunerația fiduciarului contribuabil potrivit prezentului titlu, notar public sau avocat, primită pentru administrarea masei patrimoniale, constituie, în înțelesul prezentului titlu, venit din activitatea adiacentă și se supune impunerii cumulat cu veniturile din activitatea desfășurată de notar sau avocat, potrivit prevederilor cap. II – Venituri din activități independente.

(3) Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de către fiduciar, altele decât remunerația fiduciarului, se stabilește în funcție de natura venitului respectiv și se supune impunerii potrivit regulilor proprii fiecărei categorii de venituri. La determinarea venitului impozabil nu se deduc pierderile fiscale ale constituitorului, acestea reprezentând pierderi definitive. În cazul în care constituitorul este contribuabil potrivit prezentului titlu, obligațiile fiscale ale acestuia în legătură cu masa patrimonială administrată vor fi îndeplinite de fiduciar.

(4) Venitul realizat în bani și în natură de beneficiarul persoană fizică la transferul masei patrimoniale de la fiduciar se supune impunerii potrivit prevederilor cap. X – Venituri din alte surse. Fac excepție veniturile realizate de beneficiar din transferul masei patrimoniale, în situația în care acesta este constituitorul, caz în care veniturile respective sunt neimpozabile. Obligația evaluării veniturilor realizate, la prețul stabilit prin expertiză tehnică, la locul și la data primirii acestora, revine fiduciarului. Pierderile fiscale înregistrate din administrarea masei patrimoniale de către fiduciar reprezintă pierderi definitive și nu se deduc la determinarea venitului impozabil pentru beneficiar ulterior transferului masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul persoană fizică.

Art. 64 – se abrogă

ART. 65
Perioada impozabilă

(1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situația în care în cursul anului intervin modificări în structura gospodăriei ca urmare a decesului unuia sau a mai multor membri sau nașterii unuia sau a mai multor membri ai gospodăriei.

Art. 66 – se abrogă

CAPITOLUL II
Venituri din activități independente

ART. 67
Definirea veniturilor din activități independente

(1) Veniturile din activități independente cuprind veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii, veniturile din profesii liberale și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente.

(2) Constituie venituri din profesii liberale veniturile obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective.

(3) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele asemenea.

Art. 68
Stabilirea venitului net anual din activități independente

(1) Venitul net anual din activități independente se determină prin deducerea din venitul brut anual a cotei forfetare de cheltuieli de 40% aplicată asupra venitului brut și a valorii anuale a cheltuielilor de personal plătite în anul fiscal respectiv.

(2) Venitul brut cuprinde:

a) sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfășurarea activității;

b) veniturile sub formă de dobânzi din creanțe comerciale sau din alte creanțe utilizate în legătură cu o activitate independentă;

c) câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activității;

d) veniturile din angajamentul de a nu desfășura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;

e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă;

f) veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.

(3) Nu sunt considerate venituri brute:

a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia;

b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

c) sumele primite ca despăgubiri;

d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări și mecenat, conform legii, sau donații.

(3) Contribuabilii care desfășoară activități independente au obligația să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscală și nu au obligații privind evidența contabilă.

Art. 69 – 74 – se abrogă

ART. 75
Impozitarea venitului net anual din activități independente

Venitul net anual din activități independente se impozitează potrivit prevederilor cap. XI – Venitul net anual global impozabil.

CAPITOLUL III
Venituri din salarii și asimilate salariilor

ART. 76
Definirea veniturilor din salarii și asimilate salariilor

(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor.

(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:

a) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

b) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;

c) solda lunară acordată potrivit legii;

d) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz, precum și participarea la profitul unității pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;

e) sume reprezentând participarea salariaților la profit, potrivit legii;

f) remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;

g) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările și completările ulterioare;

h) sumele primite de membrii fondatori ai societăților constituite prin subscripție publică;

i) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum și sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete și altele asemenea;

j) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;

k) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului;

l) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariații care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării/detașării, după caz, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de rezidență a angajatorului nerezident de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara respectivă;

m) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege;

n) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfășurării activității, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entități nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător țării de rezidență a entității nerezidente de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara respectivă;

o) remunerația administratorilor societăților, companiilor/societăților naționale și regiilor autonome, desemnați/numiți în condițiile legii, precum și sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor și în consiliul de administrație;

p) sume reprezentând salarii/solde, diferențe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii;

q) indemnizațiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurență, stabilite conform contractului individual de muncă;

r) remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii;

r^1) veniturile obținute de către persoanele fizice care desfășoară activități în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;

s) orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură acordate de angajator ca urmare a desfășurării unei activități în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege .

(3) Avantajele, în bani sau în natură, cu excepția celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate menționată la alin. (1) și (2) sunt considerate venituri din salarii.

(4) Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit:

a) ajutoarele pentru dispozitive medicale acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

Nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale și finanțate din buget;

b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare;(discuții)

c) hrană acordată de angajatori angajaților, în cazul în care potrivit legislației în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unității;

d) cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția persoanelor cu rol de reprezentare a intereselor publice, a angajaților consulari și diplomatici care lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi privind sănătatea și securitatea în muncă, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;

f) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activități dependente desfășurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv, inclusiv din activități dependente desfășurate la bordul navelor în apele internaționale. Fac excepție veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori are sediul permanent în România, care sunt impozabile în România numai în situația în care România are drept de impunere;

g) costul telefoanelor, al abonamentelor telefonice și convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

h) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării și la momentul exercitării acestora;

i) cheltuielile de transport și cazare primite de salariați pe perioada delegării/detașării în țară sau străinătate.

(5) Avantajele primite în bani și/sau în natură imputate salariatului în cauză nu se impozitează.

(6) Indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, impozabile, primite pe perioada delegării în altă localitate, în România și în străinătate, se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul.

(7) Indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, impozabile, primite pe perioada detașării/deplasării, potrivit prevederilor alin. (2) lit. k) – n), se consideră venituri aferente lunii în care sunt primite

Art. 77 – se abrogă

ART. 78
Determinarea venitului net lunar din salarii și asimilate salariilor

(1) Plătitorii de venituri din salarii și asimilate salariilor au obligația de a determina lunar venitul net lunar pentru fiecare beneficiar de venit, prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii;

(3) În cazul veniturilor din salarii și/sau al diferențelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, venitul net se determină în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data efectuării plății prin deducerea din venitul brut al contribuțiilor de asigurări sociale care erau în vigoare în acea perioadă.

(4) În cazul veniturilor reprezentând salarii/solde, diferențe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, venitul net se determină la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plății prin deducerea din venitul brut al contribuțiilor de asigurări sociale care erau în vigoare în acea perioadă.

(5) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a venitului net anual din salarii și asimilate salariilor, pentru fiecare beneficiar de venit.

Art. 79 – 80 – se abrogă

ART. 81
Obligații declarative ale plătitorilor de venituri din salarii –

(1) Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația să completeze și să depună Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, și evidența nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit, potrivit Titlului V.

(2) Plătitorul de venituri este obligat să transmită/elibereze fiecărui beneficiar de venit un document care să cuprindă cel puțin informații privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul net realizat în cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior.

ART. 82*)
Determinarea venitului net pentru anumite venituri salariale și asimilate salariilor

(1) Persoanele fizice care își desfășoară activitatea în România și care obțin venituri sub formă de salarii și asimilate salariilor din străinătate, precum și persoanelor fizice române care obțin venituri din salarii, ca urmare a activității desfășurate la misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.

(2) Orice persoană fizică prevăzută la alin. (1) are obligația de a determina venitul net lunar/anual potrivit prevederilor art. 78.

(3) Orice persoană fizică prevăzută la alin. (1) care își prelungește perioada de ședere în România, peste perioada menționată în convenția de evitare a dublei impuneri, este obligată să determina venitul net lunar/anual pentru întreaga perioadă de desfășurare a activității în România, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare împlinirii termenului prevăzut de respectiva convenție. (CEDI)

(4) Misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România, precum și reprezentanțele organismelor internaționale ori reprezentanțele societăților și ale organizațiilor economice străine, autorizate potrivit legii să își desfășoare activitatea în România, pot opta ca, pentru angajații acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, să îndeplinească obligațiile privind determinarea venitului net lunar/anual pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor, în cazul în care opțiunea de mai sus este formulată și comunicată organului fiscal competent.

(5) Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care beneficiarul de venit își desfășoară activitatea, potrivit alin. (1), este obligată să ofere informații organului fiscal competent referitoare la data începerii desfășurării activității de către contribuabil și, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, cu excepția situației în care îndeplinește obligația privind determinarea venitului net lunar/anual , potrivit alin. (4).

(6) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile și persoanelor fizice care își desfășoară activitatea la un angajator din România și care obțin venituri în bani și/sau avantaje în natură de la terți, în baza unei relații contractuale.

Art. 821.
Impozitarea venitului net anual din salarii și asimilate salariilor

Venitul net anual din activități din salarii și asimilate salariilor se impozitează potrivit prevederilor cap. XI – Venitul net anual global impozabil.

CAPITOLUL IV

Venituri din cedarea folosinței bunurilor
ART. 83

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinței bunurilor

(1) Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt veniturile, în bani și/sau în natură, provenind din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, obținute de către proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal, altele decât veniturile din activități independente.

(2) Sunt considerate venituri din cedarea folosinței bunurilor și veniturile obținute de către proprietar din închirierea camerelor situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una și 5 camere inclusiv.

(3) În categoria venituri din cedarea folosinței bunurilor se cuprind și cele realizate de contribuabilii prevăzuți la alin. (3) care, în cursul anului fiscal, obțin venituri din închirierea în scop turistic a unui număr mai mare de 5 camere de închiriat, situate în locuințe proprietate personală. De la data producerii evenimentului, respectiv de la data depășirii numărului de 5 camere de închiriat, și până la sfârșitul anului fiscal, determinarea venitului net se realizează, potrivit regulilor de stabilire prevăzute în categoria venituri din activități independente.

ART. 84
Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor

(1) Venitul brut din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părți, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozițiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

(2) În cazul veniturilor obținute din închirierea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza chiriei prevăzute în contractul încheiat între părți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei.

(3) Venitul net anual din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.

Determinarea venitului anual se efectuează prin însumarea veniturilor pe baza cursului de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor însumate din perioada de derulare a contractului de închiriere.

(4) În cazul veniturilor obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părți și reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.

(5) În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza prețurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor județene și, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului București, ca urmare a propunerilor direcțiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit, în cadrul aceluiași termen, direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, pentru a fi comunicate unităților fiscale din subordine.

(6) În cazul în care prețurile medii ale produselor agricole, stabilite potrivit prevederilor alin. (5), au fost modificate în cursul anului fiscal de realizare a venitului, potrivit procedurii de la alin. (5) noile prețuri pentru evaluarea în lei a veniturilor din arendă exprimate în natură, pentru determinarea venitului net se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării acestora către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice.

(7) Venitul net anual din arendă se stabilește prin deducerea din venitul brut a aplicarea cotei forfetare de 20% asupra venitului brut anual.

ART. 85
Reguli privind stabilirea venitului net anual determinat pe baza normei anuale de venit

(1) Persoanele fizice care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit.

(2) Norma anuală de venit corespunzătoare unei camere de închiriat se determină de direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, pe baza criteriilor stabilite prin ordin comun al ministrului turismului și al ministrului finanțelor publice și a propunerilor Ministerului Turismului privind nivelul normelor anuale de venit. Propunerile privind nivelul normelor anuale de venit se transmit anual de către Ministerul Turismului în cursul trimestrului IV, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie a anului anterior celui în care urmează a se aplica normele anuale de venit.

(3) Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice au obligația publicării anuale a normelor anuale de venit, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica.

(4) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) au obligația să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 31 ianuarie inclusiv, o declarație informativă pentru anul în curs. În cazul în care persoanele fizice încep să realizeze în cursul anului, după data de 31 ianuarie inclusiv, venituri definite potrivit art. 83 alin. (3), în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului aceștia au obligația completării și depunerii declarației informative pentru anul fiscal în curs.

Art. 86 – se abrogă

ART. 87*)
Reguli de stabilire a veniturilor realizate din închirierea în scop turistic în cazul depășirii numărului de 5 camere în cursul anului fiscal

(1) În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii prevăzuți la art. 83 alin. (4) realizează venituri din închirierea unui număr mai mare de 5 camere, aceștia sunt obligați să notifice evenimentul, respectiv depășirea numărului de 5 camere de închiriat, organului fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data producerii acestuia. Pentru perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit, conform prevederilor art. 85, organul fiscal va recalcula norma de venit.

(2) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.

(3) Pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabilește , potrivit prevederilor art. 68, contribuabilii având obligația de a completa Registrul de evidență fiscală. Contribuabilii respectivi sunt obligați să completeze și să depună declarația informativă, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, la organul fiscal competent.

Art. 87 – se abrogă

ART. 89
Impozitarea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor

(1) Venitul net anual din cedarea folosinței bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. XI – Venitul net anual global impozabil.

CAPITOLUL V
Venituri din investiții

ART. 91
Definirea veniturilor din investiții

Veniturile din investiții cuprind:

a) venituri din dividende;

b) venituri din dobânzi;

c) câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate;

d) câștiguri din transferul aurului financiar, definit potrivit legii;

e) venituri din lichidarea unei persoane juridice.

CAPITOLUL VI

Venituri din pensii

ART. 99
Definirea veniturilor din pensii

Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat, diferențe de venituri din pensii, precum și sume reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație.

ART. 101
Obligațiile plătitorilor de venituri din pensii

(1) Orice plătitor de venituri din pensii are următoarele obligații:

a) transmiterea către fiecare persoană fizică ce obține venituri din pensii a informațiilor privind totalul veniturilor în formă scrisă, realizate în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul anterior;

b) să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior, la organul fiscal competent o declarație informativă privind totalul veniturilor din pensii, pentru fiecare contribuabil.

(2) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.

(5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, venitul din pensii se consideră realizat la momentul încasării.

(6) Drepturile de pensie restante se consideră realizate la momentul încasării.

(7) Veniturile din pensiile de urmaș vor fi individualizate în funcție de numărul acestora,.

(8) Veniturile din pensii și/sau diferențele de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, se consideră realizate la momentul încasării și se supun reglementărilor legale în vigoare la data încasării.

(9) Veniturile din pensii și/sau diferențele de venituri din pensii, sumele reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație, stabilite în baza hotărârilor judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărârilor judecătorești definitive și executorii, se consideră realizate la momentul încasării și se supun reglementărilor legale în vigoare la data încasării.

CAPITOLUL XI

Venitul net anual global impozabil pe gospodărie

ART. 118
Stabilirea venitului net anual global impozabil pe gospodărie

(1) Venitul anual global (Vga) se determină la nivelul fiecărei gospodării și reprezintă suma veniturilor/câștigurilor nete/brute, după caz, obținute de către fiecare membru al gospodăriei din România, cu excepția veniturilor neimpozabile și a veniturile impozabile realizate de persoanele scutite prevăzute la art. 60.

(2) La stabilirea venitului anual global impozabil pe gospodărie prevăzut la alin. (1) nu se iau în calcul următoarele venituri:

a) veniturile realizate la prima tranzacționare a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acțiuni, în condițiile titlurilor I și VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare;

b) veniturile realizate la prima tranzacționare a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea, de către moștenitorii titlurilor de conversie sau acțiunilor dobândite înainte de prima tranzacționare;

c) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite potrivit legii, titularii inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii acestora;

d) acordarea și valorificarea prin orice modalitate a punctelor primite drept măsuri compensatorii, de către titularii drepturilor de proprietate, foști proprietari sau moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare;

f) venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;

g) veniturilor a căror sursă nu a fost identificată.

(3) Determinarea plafonului neimpozabil aferent (Pn) gospodăriei se efectuează pe baza punctajului acordat în funcție de numărul membrilor gospodăriei. Numărul membrilor luat în calcul la stabilirea punctajului aferent gospodăriei este numărul membrilor declarat la data implementării gospodăriei prevăzută la art. 57^2 alin. (1).

(4) Persoană fizică ce a locuit efectiv, în cursul anului, la mai multe numere cadastrale se declară ca membru într-o singură gospodărie potrivit procedurii prevăzute la art. 57^2 alin. (2).

(5) Punctajul (P) alocat gospodăriei este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus un punct.

P = număr de puncte +1

(6) Stabilirea plafonului neimpozabil aferent gospodăriei se calculează ca produs între punctajul acordat gospodăriei, 1.000 de lei și 12 luni.

Pn = P x 1.000 lei x 12 luni

(7) În cazul membrilor care au decedat sau care s-au născut în cursul anului pentru care se depune declarația, plafonul neimpozabil aferent gospodăriei se stabilește pentru fiecare dintre aceștia în parte, ca produs între un punct, numărul lunilor în care persoana a făcut parte din gospodărie, inclusiv luna în care a intervenit decesul sau nașterea, și valoarea de 1.000 lei.

(8) În situația prevăzută la alin. (7) plafonul neimpozabil alocat gospodăriei se stabilește ca sumă între plafonul neimpozabil calculat pentru membri care au făcut parte din gospodărie timp de 12 luni și cel calculat pentru membri menționați la alin. (7).

(9) În cazul membrilor gospodăriei care au realizat venituri scutite din cele prevăzute la art. 60, doar o fracțiune/fracțiuni din anul pentru care se depune declarația, plafonul neimpozabil aferent gospodăriei, numărul de luni luate în calcul la stabilirea plafonului neimpozabil se reduce corespunzător cu numărul lunilor în care au fost realizate aceste venituri. Plafonul neimpozabil se calculează ca produs între numărul de luni și valoarea de 1.000 lei.

(10) Venitul global ajustat se stabilește ca diferență între venitul anual global și plafonul neimpozabil.

Vgaj = Vag – Pn

(11) În situația în care venitul anual global ajustat este negativ (Vgaj<0) gospodăriilor unde se află copii minori, se acordă un srijin financiar în sumă de 1600 lei/an pentru fiecare copil. Copii care urmează cursurile obligatorii ale învățământului preuniversitar beneficiază de această sumă doar cu condiția ca absențele nemotivate să nu depășească 10% din totalul orelor de curs, în cazul în care urmează.

(12) Dacă venitul anual global ajustat este pozitiv, venitul net anual global impozabil (Vnai) se determină prin acordarea din venitul anual global ajustat pe gospodărie a următoarelor deduceri:

a) contribuția de asigurări sociale și contributia de asigurări sociale de sănătate datorate și plătite de către persoanele fizice în baza art. 148 si 170 din Codul fiscal;

b) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească nivelul unui salariu minim pentru un muncitor necalificat pe gospodărie

c) fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare sau cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European;

d) prime de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament;

e) asigurările obligatorii pentru casa și masina (RCA).

f) programe educationale si recreere pentru copiii aflati in intretinere: gradinite particulare, programe tip before/after school, taxe școlare, tabere sau excursii școlare, cursuri: limbi straine, arte, sport, cursuri de pregatire tip meditatii;

g) alimentarea contului pentru educație permanentă, înființat în baza Legea nr. 1/2011 Legea educației naționale;

h) activități educaționale pentru tineri/adulți (ex. taxe școlare, etc)

i) activitati sportive pentru adulti (ex. abonamente sala fitness, gimnastica, dans, alte activitati sportive);

j) achizitii de carti si produse de papetarie;

k) activitati culturale (ex: bilete/abonamente la teatru, cinema, spectacole);

l) servicii balneo-climaterice, fiziterapeutice, kinetoterapeutice;

m) medicamente pentru boli cronice si grave;

n) întreținere și reparații gospodărie;

m) susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii.

(13) Deducerile (D) se acordă anual, in limita plafonului neimpozabil aferent unei luni determinat la alin. (5). În cazul în care plafonul neimpozabil lunar variază, se alege plafonul neimpozabil lunar care are valoarea cea mai mare. Cheltuielile deductibile care se pot deduce, sunt cele efectuate de către oricare dintre membrii gospodăriei, pentru aceștia sau pentru alți membrii ai gospodăriei, justificate cu documente.

(14) Dacă venitul net anual global impozabil este negativ, în condițiile prevăzute la alin. (11) se alocă fiecărui copil din gospodărie suma de 1.200 lei/an.

(14) Impozitul pe venitul anual global (IVG) pe gospodărie se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual global impozabil (Vnai).

IVG = Vnai x 10%

(15) În situația în care venitul net anual global are o valoare pozitivă, dar se află sub valoarea plafonului neimpozabil, din impozitul pe venitul anual global se deduce suma de 1.200 lei reprezentănd sprijinul financiar acordat pentru fiecare copil în condițiile prevăzute la alin. (11).

(16) În cazul sumelor de primit sub forma sprijinului financiar acordat familiilor cu copii, se aplică prevederile Codului de procedură fiscală referitoare la compensarea cu sume datorate potrivit legii, bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetelor de asigurări sociale, după caz, de către membrii gospodăriei.

(17) Impozitul pe venitul anual global de plată se achită în termen de 90 de zile de la data depunerii declarației de venit global.

Art.119
Cotele de impozitare

(1) Impozitul anual global datorat pe gospodărie se stabilește prin aplicarea următoarelor cote de impunere asupra venitului anual global ajustat pe gospodărie, respectiv asupra venitul net anual global impozabil:

a) 0% pentru un venit global ajustat negativ;

loading...

b)10% pentru un venitul net anual global impozabil pozitiv.

Iată câteva posibile tipuri de “gospodării” conform noi legi Dragnea-PSD, care l-ar face invidios până şi pe Soros, dacă n-o fi chiar ideea lui…

Iată şi “gospodăria” numită “Ținutul Secuiesc” căci conform definiției scandaloase din noua lege, “o gospodărie” poate fi formată din Oricine, Oricâți de Orişiunde

(Fluierul)

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Stiri Extreme

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro