Mărturia cutremurătoare a unui tânăr crescut de părinți homosexuali: M-a lăsat traumatizat din punct de vedere emoțional și mi-a transmis o stare de confuzie. Am rămas cu un imens gol în viață, deoarece niciodată nu m-am simțit iubit

by Un tânăr din statul australian Victoria a publicat pe contul său de Facebook o mărturie despre copilăria lui în sânul unei familii formată din părinți homosexuali. Curtea Supremă a Australiei a […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Un tânăr din statul australian Victoria a publicat pe contul său de Facebook o mărturie despre copilăria lui în sânul unei familii formată din părinți homosexuali.
Curtea Supremă a Australiei a permis de curând consultarea populară cu privire la oportunitatea legiferării „căsătoriei” pentru persoane de același sex. Campaniile pro și contra acestei măsuri au intrat în linie dreaptă.
Lewis Freeman-Harrison explică astfel de ce se poziționează împotriva legiferării „căsătoriei” homosexuale și a familiilor în care relațiile dintre membri nu sunt bazate pe filiația naturală și orientarea sexuală firească fiecărui sex, scrie Știri pentru viață.
„Sunt Lewis, copil de părinți homosexuali, iar aceasta este experiența mea în ceea ce privește părinții homosexuali. Mama și tata nu au fost niciodată căsătoriți. În timp ce tata era homosexual, mama se identifica drept bisexuală. Înainte ca eu să mă nasc, mama fusese timp de  câțiva ani într-o relație cu altă femeie. Eu m-am născut în urma unei aventuri de o noapte, care a avut loc pe fondul consumului de alcool.
Părinții mei nu au locuit niciodată împreună. Până la vârsta de 8 ani, eu am fost mutat de la o familie socială la alta, fiind dat în îngrijire. Stăteam cu mama doar ocazional. Apoi, până la 13 ani, m-am perindat pe la diverse familii sociale. Mi-am cunoscut tatăl doar când aveam doi ani, apoi nu l-am mai văzut până când am împlinit 13 ani și am mers să locuiesc cu el și iubitul lui homosexual, pentru că mama voia să petrec timp cu el, deoarece el lipsise de lângă mine în copilărie.
Nu mi-a plăcut niciodată să locuiesc împreună cu ei. Homosexualitatea lor era ca o religie, păreau să aibă permanent nevoie să și-o afirme prin tot ce făceau. Parcă se simțeau nevoiți să-mi dovedească faptul că ei erau homosexuali. Era religia, identitatea, stindardul lor. Nu vorbeau decât despre aceasta. Era subiectul lor preferat, nimic altceva nu îi interesa la fel de mult. Se prezentau spunând ceva de genul: „Salut! Sunt Simon și sunt gay”. Oamenii obișnuiți nu fac aceasta. Nu se prezintă: „Salut, sunt Simon și sunt hetero-”, dar Tata și partenerul așa făceau, obligându-i pe ceilalți să ia cunoștință de preferințele lor.
Aluziile sexuale erau la ordinea zilei. Tot timpul „măsurau” alți bărbați, deși erau împreună de 13 ani. Nu erau apropiați, deși locuiau împreună, ceea ce nu puteam înțelege. De exemplu, mergeam la supermarket, iar ei se apucau să se uite la alți tipi și să-și zică unul celuilalt: „Nu că arată bine?”. Mă sițeam extrem de stânjenit. Nu simțeam că-mi pot invita prietenii acasă, fiindcă totul era „gay” la noi. Se comportau homosexual, vorbeau homosexual, acționau homosexual și așa mai departe. Totul părea extrem de exagerat și nenatural, iar eu mă temeam de ce puteau spune prietenii mei dacă i-aș fi adus acasă. Nu îl puteam prezenta pe tata colegilor, pentru că îmi era rușine cu el. După ce prietenii mei plecau de la mine, ei doi făceau comentarii cu tentă sexuală despre ei, ceea ce mi se părea respingător.
Tata și partenerul lui mă sărutau pe obraz. Nu mă simțeam niciodată confortabil cu aceasta. O făceau chiar și spre finalul adolescenței. Dar eu știam de la prieteni și de la televizor că băieții aflați la adolescență nu mai sunt sărutați de tații lor.
Erau puține granițe. La fiecare două luni eram plesnit de parcă aș mai fi fost copil. Încercam să-mi fac cât mai puțin simțită prezența. Tata și partenerul lui se certau tot timpul și aruncau cu farfurii și cu mâncarea. Nu m-am simțit niciodată în siguranță. Eram extrem de conștient de ceea ce se petrecea acasă în jurul meu. Mă simțeam vulnerabil din punct de vedere sexual. Casa era plină de camere ascunse, chiar și în camera mea. Odată am găsit imagini filmate cu mine chiar într-unul din computerele lor.
Alții credeau că și eu sunt homosexual, ceea ce mă stânjenea teribil. Simțeam că nu era un lucru bun. Simțeam că există anumite așteptări ca să fiu homosexual, deși nu aveam nici un fel de sentimente pentru bărbați. Dar părinții mei homosexuali se așteptau ca și eu să fiu homosexual. Aceasta mi-a produs o profundă confuzie.
Nu le păsa de sentimentele mele. Îmi puneau la pachet pentru școală numai mâncarea pe care nu o puteam suferi. Nu mă întrebau niciodată ce-mi doresc sau cum mă simt.
Cineva a dat o petrecere când a împlinit 40 de ani. Am crezut că eram invitați. Nu știam că Tata mergea acolo pe post de divertisment. M-am trezit cu el că apare îmbrăcat în femeie, interpretând o melodie Abba… Nici măcar nu mă avertizase. E ca și cum i-ai face cuiva o farsă urâtă. Mi-a venit să intru în pământ, de-a dreptul…
Nu puteam vorbi cu ei despre problemele mele de pubertate, deoarece nu erau suficient de „bărbați” ca și comportament și atitudine. Parcă aș fi vorbit cu niște femei. Până la urmă am avut conversația respectivă cu un asistent social.
Am stat cu ei până când am împlinit 17 ani. Atunci tata s-a despărțit de el și m-a dat și pe mine afară din casă.
Neavând unde merge, am mers să locuiesc împreună cu partenerul lui până la vârsta de 21 de ani.  Era extrem de controlator, aproape că pusese cu desăvârșire stăpânire pe viața mea. Mersese până acolo încât mă pusese să-i dau în scris că îi confer autoritate totală asupra mea într-o mulțime de aspecte ale vieții mele, inclusiv asupra contului bancar. Chiar și după ce am plecat și mi-am făcut propria viață, a continuat să  încerce să mă contacteze și să-și exercite controlul asupra mea până când l-am amenințat că îl dau în judecată.
Experiența traiului cu părinți homosexual m-a lăsat traumatizat din punct de vedere emoțional și mi-a transmis o stare de confuzie. Am rămas cu un imens gol în viață, deoarece niciodată nu m-am simțit iubit.
Dar, ca toți cei care au crescut în familii dezorganizate, am reluat relația cu părinții și mi-am găsit pacea adoptând valori conservatoare. Valorile lor nu sunt și ale mele, dar îi respect, pentru că sunt părinții mei. Ca să fiu sincer, fără aceste experiențe nu aș fi putut vedea clar care este miza acestei chestiuni.
Homosexualii chiar îi privesc ca pe niște „homofobi” pe cei care nu agreează stilul lor de viață. După ce am trăit cu ei în toți acești ani, am rămas cu impresia că a fi homosexual e mai degrabă un fel de  „costum”. Un spectacol. Totul e numai „eu-eu-eu” și nu este deloc mediu ideal pentru a crește copii.
Prin urmare, la plebiscitul prin corespondență, voi vota împotriva „căsătoriei” între persoane de același sex și vă îndemn și pe voi să votați NU, pentru a proteja copiii”, a scris Lewis pe Facebook.
loading...

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro