Marele jaf din pădurile româneşti. DNA face public primul mare dosar în care anchetează mafia pădurilor. Cât s-a tăiat ilegal

by Marele jaf din pădurile româneşti. DNA face public primul mare dosar în care anchetează mafia pădurilor. Cât s-a tăiat ilegal Miercuri, DNA a făcut publice pentru prima dată informaţii […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Marele jaf din pădurile româneşti. DNA face public primul mare dosar în care anchetează mafia pădurilor. Cât s-a tăiat ilegal


Miercuri, DNA a făcut publice pentru prima dată informaţii dintr-un dosar are ca obiect mafia pădurilor. Lideri importanţi ai PSD au dat declaraţii în faţa procurorilor anticorupţie, într-un dosar în care sunt investigate retrocedările abuzive şi în care apar nume grele din politica românească, dar şi judecători. DNA a anunţat miercuri, într-un comunicat, că Sârbu, Hrebenciuc şi Adam sunt urmăriţi penal în dosarul retrocedărilor ilegale. Tot miercuri, au fost audiaţi la DNA Braşov Prinţul Paul şi prinţesa Lia, care, potrivit unor surse judiciare, ar fi cumpărat influenţa unor persoane cu atribuţii în reconstituirea dreptului de proprietate pentru obţinerea mai multor terenuri şi clădiri. Miercuri dimineaţă, vila acestora din Capitală a fost percheziţionată de anchetatori. Numele prinţului Paul apare, de altfel, şi în ultimul raport al Curţii de Conturi, unde este prezentată situaţia Prinţului Paul, care a primit o parte din Pădurea Snagov, în valoare de 14 milioane de euro, ce s-a aflat mereu în proprietatea statului. Acelaşi raport arată cum rămâne România fără păduri din cauza defrişărilor ilegale şi a retrocedărilor abuzive. Doar în primii 12 ani de la Revoluţie, din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor câştiguri de circa 5 miliarde de euro. Totodată, între anii 1990-2012, suprafaţa fondului forestier aflat în proprietatea statului s-a redus cu mai bine de 3 milioane de hectare. Motivul: retrocedările făcute către persoane fizice şi juridice, ca urmare a aplicării legii fondului funciar. În 2013, se estima, totodată, că circa 561.168 de hectare de păduri din proprietatea publică a statului au trecut sau sunt pe cale să treacă abuziv în proprietate privată, potrivit datelor oficiale cuprinse în Raportul de audit cu privire la “Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012”, realizat de Curtea de Conturi.

loading...

Prinţul Paul şi prinţesa Lia au ajuns, miercuri seară, la DNA Braşov, pentru a fi audiaţi în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri în care sunt vizaţi mai mulţi judecători, senatorul Ilie Sârbu şi deputaţii Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că Paul Philippe şi Lia Georgia “au cumpărat influenţă de la Iacob Sorin Ion”, cu sprijinul juristei acestora, Alina Carmen Ciocoiu, şi pretinzând că sunt moştenitorii bunurilor deţinute de Casa Regală a României. Iacob le-ar fi promis celor doi că va interveni, direct sau cu ajutorul altor persoane, la funcţionari cu atribuţii în reconstituirea dreptului de proprietate pentru obţinerea mai multor terenuri şi clădiri. Aceştia ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din oraşul Broşteni, judeţul Suceava. În acest sens, ar fi fost făcute demersuri şi s-ar fi încercat “să se capaciteze Comisia locală de fond funciar Broşteni să se pronunţe favorabil asupra unei cereri mai vechi formulate de Paul Philippe”. Miercuri dimineaţă, vila acestora din Capitală a fost percheziţionată de anchetatori. Judecătorii Ordog Lorand Andraş şi Gabriel Uţă de la Tribunalul Covasna şi judecătoarea Roxana Adam de la Tribunalul Braşov au fost şi ei audiaţi, tot miercuri, timp de mai multe ore, în acelaşi dosar.
Ilie Sârbu şi Viorel Hrebenciuc, urmăriţi penal în dosarul retrocedărilor
Senatorul Ilie Sârbu, deputaţii Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam şi directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, au fost şi ei audiaţi la DNA. Ioan Adam se numără printre cei 37 de deputaţi PSD, care alături de un deputat PC, au depus mai multe amendamente la Codul Silvic ce permit defrişări în pădurile private, dacă proprietarul vrea să construiască unităţi turistice în zona respectivă.
DNA a anunţat într-un comunicat transmis, miercuri seară, că Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi Adam Crăciunescu sunt urmăriţi penal în dosarul retrocedărilor. Ilie Sârbu este cercetat pentru folosire a influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, precizează DNA.
În cazul lui Viorel Hrebenciuc, urmărirea penală vizează infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Ioan Adam este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă, iar Adam Crăciunescu, pentru abuz în serviciu şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.
Zeci de milioane de copaci puşi la pământ de hoţi, în primii 12 ani de la Revoluţie
Ultimul raport al Curţii de Conturi arată că, în primii 12 ani de la Revoluţie, din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor câştiguri de circa 5 miliarde de euro. Din estimările gândul, cele 80 de milioane de metri cubi de lemn tăiate ilegal înseamnă peste 26 de milioane de copaci cu o înălţime de 30 de metri şi cu o vârstă de aproximativ 50 de ani. Având în vedere că pe un hectar de pădure se află 450-500 de metri cubi de lemn, înseamnă că au fost defrişate ilegal cel puţin 160.000 de hectare.
În 1800, suprafaţa împădurită a provinciilor istorice româneşti era de 8,5 milioane de hectare şi reprezenta 36% din teritoriul lor. Această suprafaţă a fost redusă continuu. În vara lui 2012, suprafaţa fondului forestier a ajuns la 6,35 milioane de hectare, dintre care 3,2 milioane de hectare se aflau în proprietatea publică a statului şi 1,02 milioane de hectare în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale. În proprietatea privată existau 2,2 milioane de hectare.
Una dintre marile probleme care au dus la reducerea continuă a fondului forestier este reprezentată de retrocedările abuzive care s-au făcut în România, din cauza carenţelor din legislaţie, după cum notează ultimul raport al Curţii de Conturi dedicat acestei probleme dramatice pentru România.
“Confuziile, carenţele şi slăbiciunile din legislaţia ce priveşte retrocedările de fond forestier au fost speculate prompt în favoarea lor de către entităţi, forme asociative şi persoane fizice care nu aveau niciun drept, şi au indus în eroare unele instanţe de judecată”, explicau ei în raportul citat.
“Proprietatea publică a statului asupra pădurilor s-a diminuat prin reconstituiri sau, mai bine zis, de cele mai multe ori, prin constituiri abuzive de drepturi de proprietate, autorităţile publice manifestând adeseori o inexplicabilă indiferenţă şi pasivitate”, adăugau aceştia.
Tabel: reconstituirea drepturilor de proprietate după 20 de ani de aplicare a legilor de fond funciar
Tabel: situaţia fondului forestier în perioada 2010 – 2012
Prinţului Paul i s-a retrocedat o parte din Pădurea Snagov
Un caz care îl implică pe Prinţul Paul a fost semnalat de inspectorii de la Curtea de Conturi în raportul privind “Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012” pentru exemplificarea trecerii abuzive a unor terenuri forestiere din proprietatea publică a statului în proprietate privată.
“Prinţul Paul al României a solicitat şi a luat 47 de hectare din pădurea Snagov, deşi aceasta nu a fost în proprietatea Casei Regale, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încă din anul 1941, a declarat pădurea Snagov ca fiind domeniu public al statului”, se menţiona în raportul Curţii de Conturi publicat în 2013.
FOTO: Octav Ganea/Mediafax Foto
În februarie 2002, Paul Lambrino a solicitat Regiei Naţionale a Pădurilor restituirea unei suprafeţe de aproape 47 de hectare din Pădurea Fundul Sacului, aflată pe malul Lacului Snagov. Cererea sa a fost respinsă, iar un an mai târziu Prinţul Paul a chemat în judecată Primăria Snagov pentru a o obliga la restituirea terenului.
La acea dată, el nu avea calitatea de a formula în nume propriu o astfel de cerere pe legile de restituire a proprietăţilor pentru că tatăl său trăia, acesta din urmă fiind singurul care ar fi putut formula astfel de notificări.
“Deşi nu a prezentat un titlu de proprietate valabil şi nici nu a făcut dovada deposedării abuzive, Judecătoria Buftea i-a admis cererea lui `Paul al României` şi, prin sentinţă civilă din data de 26 iunie 2003, a obligat Comisia judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor să pună în aplicare hotărârea judecătorească şi să aprobe împroprietărirea Prinţului Paul cu suprafaţa de 10 hectare teren forestier, maximul la care dădea dreptul legea”, se explică în raport.
Comisia Judeţeană Ilfov a validat dreptul de proprietate, dar RNP-Romsilva a cerut în instanţă anularea hotărârii la începutul lui 2005. Acţiunea a fost respinsă însă de Curtea de Apel Bucureşti.
Ulterior, Paul Lambrino a solicitat şi restituirea restului suprafeţei cerute iniţial, iar în 2006 Comisia Judeţeană Ilfov i-a validat cererea.
“Judecătoria Buftea şi apoi Comisia Judeţeană Ilfov l-a împroprietărit nelegal şi necuvenit pe Paul Philippe, născut Lambrino, cu 47 ha în pădurea Snagov, cu o valoare la preţul pieţei de la acea dată de peste 14 milioane de euro”, conchid reprezentanţii Curţii de Conturi.
Cazul pădurii Trivale. Era a statului, dar a fost retrocedată
Cazul Prinţului Paul nu este însă singurul semnalat de Curtea de Conturi. O altă retrocedare abuzivă a avut loc în cazul pădurii Trivale unde s-au urmărit unele beneficii imobiliare.
Mai multe comisii locale din judeţul Argeş au propus reconstituiri de drepturi de proprietate în pădurea Unităţii de Producţie II Trivale, iar Comisia Judeţeană Argeş a validat-o chiar dacă pădurea a fost întotdeauna în proprietatea Statului.
“Amplasamentele fostelor proprietăţi solicitate nu s-au indentificat în teren, nu s-a constatat dacă sunt libere, nu s-au propus amplasamente vecine dacă cele solicitate erau ocupate prin puneri în posesie anterioare ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, ci s-a trecut pur şi simplu la atribuirea de amplasamente în UP II Trivale”, notau reprezentanţii Curţii de Conturi.
“Şi mai grav este faptul că s-au reconstituit drepturi de proprietate în pădurea Trivale fără a exista înscrisuri doveditoare din care să rezulte că autorul deposedat, în numele căruia se făcea solicitarea, a deţinut cu adevărat terenuri forestiere, suprafaţa deţinută şi amplasamentul acesteia. În unele cazuri nu existau dovezi certe nici în ceea ce priveşte calitatea de moştenitor a solicitantului”, adăugau ei.
Astfel, în perioada 2011 – 2005 s-au făcut retrocedări după autori diferiţi, deşi cel deposedat era unul singur, pentru a se putea trece peste limita de 10 hectare impusă de legislaţia de atunci. Aşa s-au retrocedat 192,5 hectare în UP II Trivale, deşi pădurea a fost mereu a statului.
“Comisiile locale şi comisia judeţeană Argeş, prin actele emise cu încălcarea legii, au translatat proprietatea publică în proprietate particulară urmărindu-se aparent <dezinteresat> creşterea valorii terenurilor pentru moştenitori, fiind evidentă valoarea imobiliară a unor astfel de terenuri”, se explica în acelaşi raport.
Cazul pădurii Comorova – a fost scoasă de sub regim silvic, înstrăinată şi defrişată
Pădurea Comorova, singura de pe litoralul românesc al Mării Negre, avea iniţial o suprafaţă de 855 de hectare. În perioada 1967-1968 circa 259 de hectare au fost scoase din fondul forestier şi parţial defrişate pentru construcţia staţiunilor Olimp, Neptu, şi Jupiter.
Ea a fost preluată în administrare de Regia Patrimoniului de Stat în 1981, prin structura locală Întrepinderea Agroindustrială Neptun. Aceasta a fost transformată ulterior în societate comercială.
“În loc să o treacă din nou în fondul forestier naţional, dată fiind şi valoarea ştiinţifică a acestei păduri, Guvernul, prin HG nr.647-25.09.1998, a trecut suprafaţa de 519 hectare în administrarea Consiliului Local Mangalia cu destinaţia de parc municipal, iar după apariţia legii nr.213/1998, a trecut-o în proprietatea publică a acestuia”, spun cei de la Curtea de Conturi.
Printr-o hotărâre a Consiliului Local Mangalia, 298,76 hectare din pădure au fost trecute din proprietate publică în proprietate privată a Municipiului Mangalia, iar în 2003 Consiliul Local a mai votat o hotărâre prin care se aproba “folosirea definitivă sau temporară în alte scopuri decât cele silvice pentru extinderea intravilanului minicipiului Mangalia”.
“Faptul că această pădure nu a fost inclusă ulterior nici în ariile protejate şi nici în siturile Natura 2000, denotă complicitatea cu interesele imobiliare din zonă”, se mai explică în raport.
“În perioada 2000 – 20005, pădurea Comorova a căzut victima unor afaceri imobilitare veroase prin vânzări şi revânzări succesive de terenuri împădurite către persoane juridice şi persoane fizice sau între persoane fizice, fiecare urmărind să obţină un beneficiu de pe urma tranzacţiilro cu terenuri forestiere”, mai spun reprezentanţii Curţii de Conturi.

În 2012, mai existau 395,25 hectare în proprietatea privată a municipiului Mangalia, suprafaţă care nu era administrată în regim silvic.

Sursa:http://www.gandul.info/

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro