MAI TAIE DIN ELE, DĂ-LE DRACU’ DESPRE STAREA PĂDURILOR DIN ROMÂNIA-

Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
MAI TAIE DIN ELE, DĂ-LE DRACU’
INTERVIU CU INGINERI SILVICI 

DESPRE STAREA PĂDURILOR DIN ROMÂNIA



În ianuarie 2013, WWF a dat publicității un studiu care arăta că poluarea și defrișarea pădurilor sunt în continuare una dintre principalele probleme de mediu resimțite la nivelul populației. Foto via.

În România se taie pădurea într-o veselie. Între 1990 și 2011, sute de mii de hectare au fost ciopârțite, atât din sectorul privat, cât și din cel de stat. Cifra exactă până în prezent n-o are nimeni, dar cea mai sigură estimare pe care am reușit să o obțin în acest interviu ajunge pe la șase sute de mii de hectare rase de pe fața pământului, dintre care două sute de mii în ultimii cinci ani.

În Argeș, una dintre cele mai afectate zone de defrișări, șase mii de camioane cu lemn au trecut ilegal pe drumurile țării fără să le fi văzut nimeni în ultimii patru ani. Lipsa celor nouă sute de hectare de pădure a fost observată de abia în 2012, iar costurile de reîmpădurire ajung la două milioane de euro. Dar lucrări de regenerare nu s-au făcut nici măcar pe jumătate din această suprafață, deci rămân sute de mii de hectare pentru care nu răspunde și de care nu se ocupă nimeni.

În caz că ai expediat vreodată subiectul pentru că e boring sau pentru că ,,oricum chestia asta se întâmplă de când lumea”, ar trebui să știi că pădurea e mai mult decât un loc pentru picnic sau pentru petreceri cu lasăre pe copaci, ignorantule. Dacă n-ar mai fi pădurea, ai respira smoală, iar bucureștenii înțeleg ceva mai practic metafora. Ai înlocui mașina cu șalupa (pentru că pădurile rețin apa de ploaie) și zonele de munte ar colcăi de boschetari, pentru că pădurile susțin economic viața comunităților locale.

Am discutat cu Radu Vlad, coordonatorul programului de păduri de la asociația World Wide Fund for Nature, ca să aflu cât mai am până să-mi cumpăr o mască de gaze, care s-a consultat pentru răspunsuri cu Costel Bucur, coordonatorul regional Carpați, Păduri și Arii Protejate din cadrul aceluiași ONG.

Foto via World Bank Photo Collection

VICE: Care-i starea pădurilor în Romania momentan față de cea de dinainte de Revoluție?
WWF: Cantitativ, în prezent pădurile sunt mai extinse cu 10% față de anii ‘90, pentru că au fost abandonate niște exploatații agricole și unele activități precum pășunatul și cositul. Dar asta nu înseamnă că pădurea încă este întreagă. Suprafața unei păduri se calculează în funcție de teren. Așa că, chiar dacă e tăiată integral, ea tot rămâne în calcul. Ba i se mai adaugă și jepenișuri, pășuni și diverse terenuri. De-asta datele de la Institutul Național de Statistică spun că avem mai multe păduri decât acum zece ani.

Calitativ, în unele zone pădurea a avut mult de suferit. Deși încă se calculează ca suprafață forestieră, pădurea din zonele astea e foarte rărită, destructurată sau înlăturată complet, fără să se mai regenereze. Dar au rămas și câteva păduri care au fost îngrijite corespunzător, care-și îndeplinesc funcțiile pentru mediu.

Care-i starea pădurilor românești în comparație cu UE?
Ca suprafață acoperită cu păduri, ne aflăm sub media europeană cu vreo 8%, dar asta nu-i neapărat ceva negativ, pentru că din punct de vedere calitativ suntem peste majoritatea țărilor. Pădurile noastre au fost gospodărite natural, deci diversitatea de specii de arbori rezistă mult mai mult și oferă lemn de calitate superioară. Plus că adăpostesc specii de plante și animale pe care pădurile din Europa nu le-au văzut, ca ursul, lupul și râsul.

Cum au ajuns pădurile în starea decrepită în care sunt azi?
Legile de retrocedare a pădurilor au fost aplicate complet aiurea, au adus cu ele oportuniști, iar legislația silvică nu a fost adaptată contextului schimbat după Revoluție. Incertitudinea generală națională de după ‘89 a dus la transformarea imediată a lor în profit. Incapacitatea instituților din România a agravat și a încurajat atitudinea oportunistică și așa s-au degradat pădurile.

Situația e cu atât mai proastă cu cât nu răspunde nimeni legal de prejudiciile provocate, pentru ca autorii nu au fost identificați. Din păcate majoritatea mizează pe o cantitate de bani care intră în țară prin exportul masiv de lemn (bușteni și cherestele), nu de produse finite de lemn, care ar crește valoarea și ar crea mai multe locuri de muncă în satele din apropierea pădurilor. Deci oricum o dai, tot în pierdere ieșim.

Unde e cea mai gravă problemă cu defrișările și la cât se ridică prejudiciul?
Aproximativ cinci sute de mii de hectare din pădurile private nu sunt în administrarea nimănui, iar sursa principală de tăieri ilegale vine tocmai din suprafețele astea. Cele mai afectate zone sunt cele cu păduri de conifere, pentru că cererea pentru genul ăsta de lemn e cea mai mare pe piață. WWF și-a propus ca în viitor să facă o harta a zonelor cele mai expuse riscului, împreună cu toți factorii interesați: autorități, firme, ONG-uri etc.

Prejudiciul e foarte greu de estimat. Dacă se taie un hectar de pădure, se ridică la cinci mii de euro, fără să calculăm și prejudiciile de mediu, pentru care oricum nu există metodologie în legislație. Date concrete se găsesc în raportul Curții de Conturi.

La cât se ridică suprafața care trebuie reîmpădurită și cine plătește reîmpăduririle?
Suprafața tăiată ilegal este în jur de șase sute de mii de hectare. O parte din ea s-a reîmpădurit natural, deci e greu să faci o estimare totală a costurilor. Dar, evident, ele ar trebui suportate de proprietarii pădurilor. Fondurile bugetare sau cele europene nu pot susține reîmpădurirea suprafețelor, pentru că majoritatea sunt private (n.r. în 2011, aproape 35% din suprafața totală de păduri aparținea sectorului privat). Dacă s-ar implica, ar crea un precedent periculos, care ar încuraja direct practicile ilegale.


Cum trec neobservate 900 de hectare de pădure dispărute?

Voința politică, incapacitatea instituțională și complicitatea. Lipsa precedentelor de aplicare a legii este un mare defavor pe care ni-l facem.

Cine este responsabil de defrișări: proprietarul privat, Ocolul Silvic sau jandarmeria?
Oricare dintre ei, alături de firme de exploatare și beneficiarii lemnului ilegal. Lista poate continua cuInspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare, Poliție, Procuratură și Justiție. De cele mai multe ori există o cârdășie între factorii responsabili, pe modelul victima și călăul. Totuși, poate cel mai puțin vinovat este tocmai proprietarul care e practic împins să recurgă la practici de genul, pentru că nu e încurajat din nicio parte să-și construiască o gospodărie responsabilă.

Nici sociateatea, în ansamblu, nu încurajează gestionarea pădurilor, deși se plătește taxa de mediu, se plătesc impozite grele și multe altele. Toată responsabilitatea cade pe umerii omului simplu, care de multe ori nu are altă sursă de venit în afară de pădure. (În medie, pădurile din România aduc un profit de 5-20 de euro pe hectar, pe an).

Știu că majoritatea celor puși sub acuzare primeau până acum neînceperea urmăririi penale, deoarece Codul Silvic nu era armonizat cu Codul Penal. Ceea ce s-a întâmplat anul trecut în decembrie. Va remedia noul Cod Silvic situația?
NUP se primește când judecătorul consideră că cel care fură lemne nu reprezintă un pericol pentru societate, mai ales când omul taie din pădurea lui. În instanță ajung de cele mai multe ori cei care au furat maximum câțiva zevi de metri cubi de lemn. Și la ora actuală, pentru cantități care depășesc de cinci ori prețul mediu al lemnului pe picior, tăiatul ilegal e infracțiune. Deci Codul Silvic nu va rezolva problema asta.

De ce alte măsuri e nevoie?
E nevoie disperată de alte măsuri. Cea mai eficientă ar fi controlul firmelor de prelucrare și procesare a lemnului, pentru a preveni plasarea de lemn recoltat ilegal pe piață. E mult mai ieftin și eficient să controlezi maximum patru mii de agenți economici, decât să păzești miliardele de arbori din pădure.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro