Jocul caprei este un obicei precrestin care il reprezinta pe Baphomet, tapul, adica pe SATAN!!!!

by   Jocul caprei este un obicei precrestin, care il simbolizeaza pe Baphomet, tapul, satan. Oricine va lasa capra sa joace in casa lui, in jurul lui….de fapt da unda […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

 

Jocul caprei este un obicei precrestin, care il simbolizeaza pe Baphomet, tapul, satan. Oricine va lasa capra sa joace in casa lui, in jurul lui….de fapt da unda libera entitatilor demonice sa isi faca de cap in casa lor. Multi vor striga, ca aceastea sunt traditii. Dar daca bunciii nostri le practicau fara sa stie de ce, iar noi avem acces la informatie, nu mai avem nicio scuza.

loading...

Jocul Caprei este un obicei străvechi, exponent peste veacuri al spiritualităţii populare şi care face parte din tradiţiile româneşti de iarnă. Păstrat şi astăzi în majoritatea aşezărilor româneşti, el cunoaşte cea mai complexă şi spectaculoasă formă de desfăşurare în satele din Moldova. Obiceiul este definit de costumul de “Capră” dar şi de celelalte elemente specifice: obiecte de recuzită, texte literare şi musicale, dans.

“Capra” este cunoscută în funcţie de zona etnografică sub nume diferite: “Bouriţă”, “Turcă”, “Cerb”, “Brezaie”. Ea se compune din “clonţ” – cap lucrat din lemn, cu maxilarul inferior mobil pentru a “clămpăni” şi “coarne” bogat împodobite cu oglinzi, mărgele, ciucuri coloraţi, panglici multicolore, clopoţei, zurgălăi şi blană de capră sau de iepure. Trupul costumului este realizat dintr-o ţesătură groasă de lână, cergă, covor sau blană de capră, care are rolul de a-l ascunde pe cel care o poartă.

Ca desfăşurare obiceiul cunoaşte unele particularităţi de la o zonă la alta determinate de numărul şi de funcţiile ceremoniale ale celor care alcătuiesc ceata. În Transilvania “turca” (“cerbul” sau “bouriţa”) este jucată de un fecior şi însoţită de “bloj” şi muzicant. În Muntenia, “brezaia” reuneşte în ceată “moşoi şi moşicuţe” (3-4 personaje mascate) şi un flueraş. Cea mai amplă ceată o are “Capra” moldovenească care a grupat în jurul nucleului principal de personaje, un număr impresionant de “mascaţi” (35-40 de personaje). În această componenţă, cetele parcurg întreaga aşezare sătească, din casă în casă, “Capra” fiind jucată pentru a aduce noroc şi belşug. În final “Capra” este săgetată, adică omorâtă, la fel ca şi anul care se sfârşeşte şi îngropată simbolic. În ziua de 2 ianuarie ea se dezgroapă, iar evenimentul este sărbătorit de feciorii colindători, printr-o petrecere denumit “bulciugul turcii” la care sunt invitate fetele şi părinţii lor. În unele sate aveau loc întreceri între cetele de “turcaşi”, câştigătorilor oferindu-li-se o cunună de iederă (o plantă verde tot timpul) pe care o purtau de sărbători.

https://www.mamicamea.ro/colinde-de-craciun/jocul-caprei-traditii-de-craciun-romanesti.html

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate.

Contact: office@stiri-extreme.ro