Harta Noii Ordini Europene, reteta ocultei mondiale pentru dezmembrarea Transilvaniei. Crima de la Balotesti si retroicedarile catre Statusul Romano-Catolic si Casa Regala

Distribuie!by   loading... Biblioteca Miscarii Legionare detine un document cutremurator Oltenia se va transforma in tara tiganilor * Ardealul va ajunge la Ungaria * O parte din Basarabia se va […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

harta-noiiordini-europene-617 

loading...

Biblioteca Miscarii Legionare detine un document cutremurator

Oltenia se va transforma in tara tiganilor * Ardealul va ajunge la Ungaria * O parte din Basarabia se va uni cu ce va ramane din Romania * Majoritatea evenimentelor descrise in ciudatul document s-au produs sau sunt pe cale sa se produca * Spionul care a furnizat harta a murit in accidentul aviatic de la Balotesti


La inceputul lunii decembrie 1989, presedintele Romaniei socialiste, Nicolae Ceausescu, a primit din partea lui Iulian Vlad un raport despre discutiile din Malta dintre celor doua mari super-puteri de la acea vreme, Statele Unite si URSS. Raportul vorbeste despre ”un nou echilibru pe continentul european”, respectiv ”redefinirea sferelor de influenta”. Documentul a fost facut public si nu insistam asupra lui. Ceea ce nu se stie, este faptul ca alaturi de informatiile mai sus amintite, spionii romani care s-au ocupat de operatiunea ”Malta” au mai adus si o harta. Acest document a produs pe plan intern, in timp, demisia unui sef de Mare Stat Major al Armatei Romane si o catastrofa aeronautica: cea de la Balotesti, din 1995. Pe plan extern, tot ceea ce continea la acel moment harta s-a produs sau este pe cale sa se produca. Va prezentam o reproducere a documentului care se afla la biblioteca din Bucuresti a Miscarii Legionare.

MapTata+001

 

 

Pe 31 octombrie 2000, generalul de corp de armata Mircea Chelaru, la vremea respectiva sef al Marelui Stat Major al Armatei, a anuntat o conferinta de presa ad-hoc, seara tarziu. El a declarat, spre uluirea asistentei, ca structuri de tip mafiot incearca sa destabilizeze Romania si sa enclavizeze sudul Olteniei. Adica sa constituie o veritabila ”Republica a Olteniei”. Generalul nu a dat alte amanunte. La cateva ore, in replica, a venit raspunsul Ministerului de Interne, prin generalul Mircea Muresan, care a spus ca ”se poate vorbi de elemente de crima organizata, generate de nivelul scazut de trai, de saracie. Este vorba despre recuperatori, traficanti de droguri si cei implicati in fenomenul prostitutiei. Daca nu tinem sub control fenomenul, in timp, e posibil sa devina un pericol”. A doua zi, pe 1 noiembrie 2000, Mircea Chelaru si-a dat demisia din functia de sef al Marelui Stat Major al Armatei. Despre ce era vorba? In 1992, William B. Wood, geograf sef al Departamentului de Stat american (fost ambasador SUA in Afganistan), dadea publicitatii o harta cu noile granite ale statelor Europei, granite care ar fi trebuit modificate in virtutea intereselor strategice de dupa caderea blocului comunist. Adica intelegerea de la Malta.


Pe scurt, se preconiza ca: Scotia devine independenta; o parte a Irlandei de Nord se uneste cu Republica Irlanda; Bretania se desprinde de Franta; Tara Bascilor si Catalunia se desprind de Spania; Italia se divide in zona de nord si zona de sud; Belgia se divide in Flandra si Wallonia; Cehoslovacia se rupe in doua; Kaliningrad va fi o zona autonoma in cadrul Rusiei; Kosovo se alipeste Albaniei; Transilvania devine parte a Ungariei; actualele judete Dolj, Caras-Severin si Timis se desprind de Romania si devin o tara a tiganilor; partea vestica a Basarabiei revine Romaniei; partea estica a Basarabiei, inclusiv Transnistria, devin zona autonoma ”Dniester” in cadrul Ucrainei.

Publicatia franceza ”L′evenement de Jeudi” arata harta mai sus mentionata, in octombrie 1992. Peste Romania de sud-vest scrie ”Tigani”. Un asemenea document primise Ceausescu si despre el vorbea si generalul Chelaru.

Ce spune harta si ce s-a intamplat

Picture 275

 

Iata paralele dintre datele hartii mai sus amintite si evenimentele de pe batranul continent, din 1990 pana astazi:

– In 1993 Cehoslovacia a disparut de pe harta lumii si au aparut Cehia si Slovacia. Pasnic.

– Divizarea Iugoslaviei, asa cum vorbea documentul, a fost efectul unui sir de conflicte armate incepand cu 1990, cand Germania recunoaste prima independenta Sloveniei si Croatiei. In 1991 incepe razboiul dintre sarbi si croati, iar in 1992 cel dintre sarbi si bosniaci.

– In 1996 mafia albaneza preia controlul traficului de droguri din Balcani.

– In 1999 au loc bombardamentele NATO din Serbia.

– In februarie 2008 Kosovo isi declara independenta fata de Serbia, cu recunoasterea UE si SUA. Este foarte posibil sa se uneasca cu Albania in urmatoarea perioada.

– In noiembrie 2007, premierul regional scotian Alex Salmond, seful Partidului National Scotian (SNP), a vorbit pentru prima oara despre un calendar de separare de Marea Britanie si a prezis ca Scotia va fi independenta peste 10 ani, respectiv in 2017. Salmond a promis organizarea unui referendum asupra independentei Scotiei inainte de alegerile regionale din 2011.

– In noiembrie 2007 flamanzii din Belgia au aprins scanteia scindarii – deputatii flamanzi au votat o lege care vizeaza reducerea drepturilor de vot ale francofonilor. Acest lucru s-a intamplat pentru prima oara de la independenta Belgiei, in 1830.

– In vara anului 2009, guvernul Berlusconi a fost zguduit de un scandal care a readus in actualitate ideea secesiunii dintre sudul si nordul Italiei.

– “Eliberarea” bretonilor, considerati urmasi ai celtilor veniti din insulele britanice, de sub “opresiunea franceza” este sustinuta de Armata Revolutionara Bretona, care si-a inceput activitatea inca de la inceputul anilor 1970. Nascuta ca o copie fidela a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), organizatia bretona apartine aripii extremiste a miscarii nationaliste Emgann, miscare al carei obiectiv este independenta Bretaniei fata de Franta.

– In anul 2009 locuitorii din mai multe zone ale Cataloniei au participat la un referendum ”simbolic” privind independenta acestei regiuni fata de guvernul de la Madrid.

– ”Situatia din Craiova a scapat de sub control si cred ca nu mai poate fi stapanita. Nu mai ai curaj sa iesi seara pe strada”. Afirmatia apartinea presedintelui Consiliului Judetean Dolj, Ion Preoteasa, si era legata de escaladarea luptelor de strada intre clanurile mafiote din Banie in ultimele luni ale anului 2007. Au urmat anii 2008 si 2009, cand razboaiele dintre clanurile de tigani din Craiova s-au derulat chiar in centrul orasului, langa Tribunalul Judetean, in plina zi.

 

Chelaru: ” Oltenia urma sa se desprinda de Romania in decembrie 2000”

generalul mircea chelaru aim

 

Generalul Mircea Chelaru (foto): ”La vremea respectiva (octombrie 2000) aveam informatii precise despre enclavizarea sudului Olteniei, si nu numai, de comunitati compacte de rromi, cu implicarea unor structuri de tip mafiot. Pe vreme de pace, rolul armatei e acela de a produce starea de descurajare a unor potentiali agresori.  Tocmai in acest sens am convocat acea conferinta de presa, pentru a descuraja, pentru a atrage atentia acelor structuri ca se stie despre ele si ca exista modalitati de anihilare a lor. Demisia mea a fost legata de acea declaratie. Regret ca am avut dreptate. Fenomenul enclavizarii e real. Oltenia urma sa se desprinda oficial de Romania in decembrie 2000, iar Strehaia urma sa devina capitala enclavei. Din cate stiu, nu s-a renuntat inca la acest plan. In Romania s-au facut si se fac greseli politice ce intra in categoria erorilor istorice care, tare ma tem, nu se vor putea spala decat cu sange”.

Generalul Mircea Chelaru, nascut in 1949, este doctor in stiinte militare si a absolvit – pe langa Scoala Superioara de Ofiteri si Academia Militara din Romania – Colegiul de Studii Strategice si Economice de Aparare din cadrul Centrului European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” din Germania, precum si cursuri internationale de drept militar. In anul 1990 a fost director al Diviziunii III de contraspionaj la Serviciul Roman de Informatii. A fost seful Marelui Stat Major al Amatei in anul 2000. Din anul 2008 este general cu patru stele, in rezerva.

De ce a disparut dosarul Balotesti?

Din informatiile pe care le detinem, spionul roman care i-a adus lui Iulian Vlad si prin acesta, lui Ceusescu, acele date de la Malta, in 1989, a decedat in catastrofa aeronautica de la Balotesti. Citam declaratia unei persoane care cunoaste detalii din interiorul sistemului: „Omul care a adus informatiile de la Malta in 1989 se afla in Airbusul care s-a prabusit la Balotesti in 1995. Nu a fost un accident aviatic, a fost un act terorist, o executie, era vizata chiar persoana care era implicata in actiunea romaneasca de spionaj de la Malta”. O aeronava cu destinatia Bruxelles s-a prabusit, la 31 martie 1995, in jurul orei 9.00, in apropierea Aeroportului International Bucuresti Otopeni, dupa aproximativ doua minute de la decolare. In accident si-au pierdut viata toti membrii echipajului, cei 49 de pasageri, majoritatea belgieni, inclusiv consulul Ambasadei Belgiei la Bucuresti, dar si functionari ai Comisiei Europene. Aeronava, fabricata in 1987, apartinea Companiei TAROM si efectua zboruri regulate Bucuresti – Bruxelles.

Desigur, este greu de crezut ca in Romania am putea asista la o asemenea desfasurare complexa de forte, ca in filmele de spionaj, dar… Ce scrie presa in 20 mai 2008: ”Dosarul celei mai mari catastrofe aviatice din Romania, accidentul de la Balotesti, este de negasit. Consiliul Superior al Magistraturii incearca sa afle cum au disparut documentele, inainte ca procurorii sa se pronunte asupra cauzelor care au dus la catastrofa aviatica”. Timp de mai multe luni au fost luate la puricat arhivele Parchetelor Tribunalului si Curtii de Apel Bucuresti, dar si cele ale Parchetului Curtii Supreme. Verificarile au dus la concluzia ca dosarul accidentului aviatic nu a fost solutionat de niciunul din aceste parchete. Cat despre dosarul in sine, acesta s-a evaporat din arhivele celor trei unitati de Parchet care au preluat pe rand fraiele investigatiei. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca procurorii sa reconstituie documentele care lipsesc. Nu s-a specificat cum sa le reconstituie…

Romania a scapat, deocamdata, de liniile noii ordini europene trasate pe aceasta harta blestemata. Reamintim insa o idee aristotelica, conform careia  o comunitate in care dispare justitia este pe cale de disolutie, in contextul in care Romania este in acest moment cel mai corupt stat din Uniunea Europeana, iar nivelul de trai este in prabusire.

 

Balotesti 1995 – Asasinarea unui spion patriot roman ?

 

balotesti-1995-spion

Asa cum va spuneam anterior intr-o alta postare cu titlul “ Decreteii – Lupta lui Ceausescu cu depopularea Romaniei planuita de oculta mondiala ”  exista suspiciunea unui atentat asupra avionului prabusit in 1995 la Balotesti.
Acum 19 ani in urma prabusirii unui avion Airbus al companiei Tarom pe un teren agricol din localitatea Balotesti si-au pierdut viata 60 de oameni. In acest avion se afla si un spion roman care avea o misiune importanta la Bruxelles , acelasi Bruxelles care a ajuns acum sa ne considere si sa ne trateze ca pe o colonie de mana a treia.
Nu se stie clar ce misiune avea spionul roman dar este clar cat de importanta a fost atata timp cat forte oculte si-au dorit cu orice pret lichidarea fizica a sa , chiar si cu pretul uciderii in masa numai sa-si atinga scopul. Ancheta desfasurata in acest caz  a fost si este inca destul de controversata , cu suspiciuni multiple asupra modului cum s-a desfasurat ancheta, asupra acuzatiilor de disparitie de probe de la dosar si ipoteze multiple conform carora avionul a explodat in aer.

 

 

Raportul “oficial” asupra accidentului aviatic din 1995 de la Balotesti a fost dat publicitatii abia acum si de fapt ar fi chiar raportul initial fara concluzii clare si care sa corespunda realitatii. Cine vor sa ascunda adevarul din jurul prabusirii avionului de la Balotesti si de ce vor sa-l ascunda ?

Aspecte importante ale suspiciunilor care planeaza asupra acestui caz :

– de ce nu s-au adunat toate fragmentele avionului de pe campul de la Balotesti ( dupa 17 ani inca se mai gaseau fragmente din avion ; in toata lumea in anchetele accidentelor aviatice se aduna toate fragmentele posibile pentru a se putea studia cauzele accidentului)
-acuzatia disparitiei probelor de la dosar ( in anul 2008 in urma unor verificari realizate in arhivele Parchetelor Tribunalului si Curtii de Apel Bucuresti s-a constatat ca o parte din documentele anchetei accidentului de la Balotesti sunt de negasit)
– de ce s-a tergiversat atat de mult timp ancheta si de ce atat de tarziu s-a dat publicitatii raportul asupra anchetei accidentului
– ipoteze multiple emise de specialisti in diferite domenii despre o explozie in aer a avionului
– Marian Batanoiu , fratele capitanului de pe aeronava a luat in calcul un asasinat la comanda si a afirmat ca intre resturile avionului ar fi fost gasit un pasaport cu nume care nu figura pe lista pasagerilor

Oficial accidentul s-ar fi “produs” pentru ca pilotului i-ar fi venit rau , un motor s-a defectat , iar conditiile nefavorabile si incompetenta copilotului ar fi dus la prabusirea aeronavei.

Daca exista si 10% posibilitatea ca acel spion sa fi putut afla in acea misiune de soarta care i-o rezerva oculta mondiala Romaniei si romanilor , reusita misiunii sale poate ar fi schimbat cumva in bine prezentul nostru ca tara si ca neam.

 

Kosovo – reteta pe care oculta mondiala doreste s-o aplice si Transilvaniei

 

Din motive stiute numai de oculta mondiala se doreste la nivel international remodificarea granitelor si hartii Europei. Unele voci spun ca se doreste faramitarea treptata a vechilor state suverane folosindu-se de pretexte etnice , religioase , politice ,etc . Prin divizarea si faramitarea vechilor tari europene se doreste o regionalizare cu scopul usurarii exercitarii controlului asupra acestor teritorii.

Teoretic este mai usor de controlat un teritoriu sau o regiune decat un stat suveran , independent si care are mai multe mijloace de opozitie. In acest context regionalizarea Romaniei deja incepe sa sune amenintator gandindu-ne la scenariul expus aici.

Va propun sa urmariti un reportaj , un film documentar despre Kosovo , interzis in mai multe tari sub acuzatia ca filmul ar fi “dezechilibrat” si pro-Serbia. Filmul este realizat de un frate slav, de cehul Vaclav Dvorak , asa ca maniera in care  a fost realizat filmul este din perspectiva panslavismului european. Documentarul este emotionant si nu e recomandat celor care nu doresc sa vada imagini cu ororile razboiului si epurarilor etnice din Kosovo.

 

Situatia din aceasta provincie este inca incerta si instabila. Atat situatia politica cat si cea economica din regiune se afla intr-un echilibru foarte fragil. Adevarul despre ce s-a intamplat si inca se mai intampla in Kosovo nu este nici macar la mijloc ci undeva in ceata , planuit de o elita oculta numita noua ordine mondiala.

Planurile despre ceea ce se va intampla cu provincia Kosovo erau cunoscute de mult timp , cam de prin 1989.Intr-o postare anterioara am prezentat o harta in care intre planurile ocultei mondiale asupra redesenarii hartii Europei erau incluse atat Kosovo , Crimeea cat si Transilvania.

 

Lasand la o parte maniera in care a fost realizat acest film documentar si in care este redata opinia doar a unei singure parti trebuie retinute atrocitatile de ambele parti din aceasta provincie , bombardamentele inutile ale NATO asupra populatiei civile si multa lipsa de reactie la violentele prezente in viata de zi cu zi din Kosovo.

Atat romanii cat si maghiarii din Transilvania care urmaresc acest reportaj nu trebuie sa se lase pacaliti si manipulati de catre politicieni pentru a se ajunge la asemenea atrocitati , epurari etnice si masacre de asemenea natura cum s-au intamplat in Kosovo.

Dupa cele prezentate mai sus avem cel putin inca un motiv ca noi romanii sa ne opunem regionalizarii Romaniei. Regionalizarea nu va aduce nici un avantaj ci doar va usura controlul papusarilor externi ai Romaniei !

 

Ardealul, furat de Statusul Romano-Catolic

basescu_soros_aur_rosia-montana

 

Ceardaş pe furate * Statusul Romano Catolic cere împroprietărirea * Imobilele au fost doar administrate de Status * Românii au contribuit la ridicarea lor * Anularea Marii Uniri de la 1918 * Disputa a fost clarificată în perioada interbelică * Atunci, statul român a decis că Statusul nu are nici un temei legal pentru o eventuală cerere de retrocedare * Viceprimarul Clujului, Boros Janos, implicat penal în retrocedările către Status * Lobby de la autorităţi *

Dreptul la proprietate este unul garantat de Constituţie şi, potrivit normelor europene, este unul din cele mai de preţ drepturi ale persoanei. GAZETA nu contestă nimănui dreptul la proprietate. De asemenea, GAZETA nici nu ia în discuţie oribilele desproprieri care au avut loc în perioada comunistă. Retrocedarea, fie ea în natură, fie ea sub orice alte mijloace, este un act reparatoriu absolut necesar. Numai că, în ultima perioadă, Ardealul se confruntă cu o situaţie disperată: aproape toate clădirile din centrul oraşelor sunt revendicate de una şi aceeaşi persoană juridică: Statusul Romano Catolic. Şcoli, licee, clădiri de universităţi, locuinţe, muzee, spitale, biblioteci, librării, sedii de bănci, grădiniţe, un total estimat la peste 10 miliarde de lei vechi, trec din proprietatea statului român în proprietatea Bisericii catolice, a Statusului Romano Catolic (SRC) mai precis. În unele cazuri, SRC se foloseşte de faptul că, după 1945, când a donat statului român unele clădiri, statul român nu şi-a intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară, donaţia fiind astfel nulă şi, de fapt, nefiind în discuţie o retrocedare, iar în alte cazuri retrocedarea se face pe baza unor acte extrem de disputate. Pe de-o parte avem Statusul Romano Catolic, Biserica catolică şi o serie de reprezntanţi ai UDMR, care susţin cu tărie că centrul marilor oraşe din Ardeal a aparţinut Bisericii catolice. Pe de altă parte avem o serie de parlamentari şi istorici care susţin că dreptul de proprietate al Bisericii Catolice şi al SRC este un fals grosolan şi acuză ultimele trei guvernări de tertipuri juridice, ba chiar de retrocedarea Ardealului. La mijloc avem Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, organism aflat în directa subordonare a primului Ministru. Iar deasupra tuturor, avem Uniunea europeană care dixit: “Restitutio in integrum!”.

Ceardaş

Ierarhii Bisericii Ortodoxe cărora li s-a năzărit să dea o grea lovitură unităţii spirituale a Ardealului, prin ruperea Mitropoliei Ardealului, se pot lua de mână cu actualii şi foştii guvernanţi, care joacă ceardaşul pe furate cu UDMR şi Biserica Catolică. Operaţiunea de retrocedare către Biserica catolică, reprezentată de Statusul Romano Catolic, a peste 2.000 de clădiri din Ardeal, a demarat sub guvernarea Năstase, fiind desăvârşită de guvernul actual. Până acum se considera că aceste clădiri apaţin de drept Bisericii Catolice. Numai că, în ultima perioadă, o serie de istorici şi oameni politici trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte legalitatea acestor retrocedări şi proprietarii de drept al imobilelor în cauză.

Administrator, nu proprietar

Vasile Lechinţan este referent la Arhivele Naţionale din Cluj-Napoca, autor şi coautor al peste 20 de volume de istorie fiind unul din cei mai valoroşi cunoscători ai paleografiei latine şi maghiare – secolele XVI-XVIII, fiind totodată şi un reputat medievist. Potrivit lui Lechinţan, “prin aceste aşa-zise retrocedări, se revine, practic, la vechile Constituţii medievale (colecţii de legi ale Dietei Transilvaniei), prin care românii sunt scoşi din centrele oraşelor, întocmai ca pe vremea iobăgiei. Vechile clădiri publice ale Transilvaniei istorice, la ridicarea, susţinerea şi dezvoltarea cărora au contribuit decisiv şi românii transilvăneni, sunt purificate acum de români, ele fiind date unor instituţii de cult maghiare, deşi acestea nu le-au deţinut niciodată în proprietate”, spune Lechinţan. “Nu trebuie să cerceteze nimeni arhivele pentru a vedea din ce fonduri a fost ridicat, de exemplu, fostul Liceu al Piariştilor din Cluj. Scrie clar, încrustat în piatră, pe frontispiciu, că a fost ridicat din Fondul de Studii – o fundaţie publică alimentată de la bugetul de stat, al cărui gros îl plăteau românii. Împărăteasa Maria Tereza, a instituit trei mari fonduri publice (similare unor fundaţii de azi) administrate de stat, în vederea susţinerii bisericilor, şcolilor şi studenţilor: Fondul de Religie, Fondul de Studii şi Fondul de Burse. Apoi, în anul 1866, Statusul Romano-Catolic ardelean a solicitat împăratului de la Viena să i se dea în administrare aceste fonduri (aşadar, nu în proprietate). Împăratul aprobă cererea, transferându-le din administrarea statului austriac, în administrarea Statusului. După instaurarea dualismului austro-ungar (1867), uriaşele averi au fost deturnate, treptat, de Statusul Romano-Catolic, exclusiv spre religia Romano-Catolică. Statusul era o organizaţie formată din clerici şi civili catolici maghiari, care se considerau urmaşii unei caste privilegiate din Evul Mediu.

Falsul Statusului

Marele fals a avut loc, potrivit lui Lechinţan spre sfârşitul secolului al XIX-lea, când maghiarii au făcut o serie de corecturi: în primul rând au “umblat” la cartea funciară a imobilelor, trecându-le pe acestea din administrarea în proprietatea lor, iar apoi la fondurile tereziene unde au introdus o acoladă scriind, la fiecare fond, “al Statusului romano-catolic ardelean”. Onisifor Ghibu a publicat o copie a acestui fals, în perioada interbelică. Potrivit unor jurişti consultaţi de GAZETA, prin definiţie, o fundaţie şi fondurile acesteia nu pot fi proprietatea cuiva, nici măcar a celui care a constituit-o. Ele pot fi doar administrate de cineva.

Aceste “împroprietăriri” cum le numeşte Lechinţan, “nu sunt o simplă deposedare materială a românilor de o clădire sau alta, fie ele şi din centrele oraşelor, ci constituie o lovitură adusă în spirit românilor, o lezare a intereselor noastre morale şi spirituale, întrucât noi avem în aceste clădiri o mare investiţie morală şi sufletească, pentru că aici au învăţat şi au profesat marile personalităţi ardelene. De aceste clădiri sunt legate eforturile prin veacuri ale strămoşilor noştri iobagi. Spre exemplu, Colegiul Reformat Unguresc din Aiud avea în stăpânire feudală 5 sate româneşti care contribuiau la susţinerea financiară a acestuia. Mai departe, Colegiul Reformat din Cluj dijmuia satele Gădălin, Aruncuta, Miceşti şi altele”, spune Lechinţan. În aceste condiţii, etnia română poate fi considerată principalul finanţator al imobilelor retrocedate acum. Doar la Cluj Napoca, sunt aproape 200 de imobile revendicate în centrul istoric.

Toleraţii

În ceea ce priveşte enigma legată de faptul că românii au contribuit financiar sau material la construcţia unor imobile, dar nu au reuşit niciodată să le construiască propriu zis, Lechinţan pune acest lucru pe realităţile istorice. “Religia şi naţiunea românilor erau tolerate după bunul plac al stăpânilor de moşii, iar accesul la meserii şi la cultură nu le era permis. Sute de ani la rând, românii au fost lăsaţi în oraşe doar la muncă sau pentru a-şi vinde produsele agricole. Nu numai stabilirea în oraşe le-a fost interzisă, dar nu aveau voie să-şi construiască bisericile şi casele din cărămidă sau piatră. Mai mult, românii, nu avea voie să călărească, să poarte armă, să îmbrace haine de postav sau să aibă încălţări ca cizmele sau ghetele”, a declarat Lechinţan.

Anularea Unirii

Mai mult, Pavelescu afirmă că retrocedarea imobilelor din Ardeal anulează Unirea de la 1918. “Reconstituirea dreptului de proprietate pentru composesoratele maghiare ar însemna, de facto, restituirea Transilvaniei către maghiari, adică anularea întregului act de la 1 decembrie 1918. Bunurile edificate din fondurile publice de către statul şi coroana ungară aparţin tuturor cetăţenilor României, indiferent de etnie. În opinia lui Pavelescu, composesoratelor maghiare nu au avut niciodată în proprietate imobilele solicitate. “Statusul romano-catolic s-a înfiinţat fără a avea o personalitate juridică, ci doar o recunoaştere informală a funcţionării sale. Din organizaţie făceau parte clerici, deputaţi şi intelectuali maghiari din Transilvania, iar prezenţa acestora în asociaţie a creat notorietatea necesară pentru ca regele Ungariei să-i ofere în administrare multe dintre proprietăţile regatului. Dar, Statusul nu a deţinut niciodată proprietatea pe aceste proprietăţi, ci doar le-a avut în administrare”. Iar apoi, prin actul de Unire de la 1 Decembrie 1918, statul român a devenit proprietarul tuturor bunurilor care aparţinuseră Ungariei, până la acel moment. Surpinzător, deputatul afirmă că problema proprietăţii din Transilvania a fost de altfel stabilită, atât juridic cât şi istoric, în perioada interbelică, când, pe baza cercetărilor lui Onisifor Ghibu, Istrate Micescu, Victor Onişor sau Vasile Borza statul român nu a recunoscut proprietatea acestor bunuri în favoarea Statusului.

Nu avem ce retroceda

Problema retrocedărilor masive din Ardeal către Biserica catolică nu este una tocmai nouă. Numai că, de abia acum – când există hotărâri judecătoreşti definitive sau Hotărâri de Guvern pentru retrocedarea a numeroasele imobile, care anterior erau şcoli, spitale, muzee sau biblioteci – au realizat unii amploarea evenimentului şi au început să ia atitudine. Anterior, puţini au fost cei care au sesizat gravitatea şi latura cel puţin imorală, dacă nu chiar ilegală a fenomenului. Petre Ţurlea a fost deputat de Prahova din partea PDSR (1992-1993), apoi independent, iar în legislatura 1996-2000 a fost deputat de Covasna din partea PUNR.

În septembrie 1996, de la tribuna Parlamentului, Ţurlea avertiza: “Papa Ioan Paul al II-lea a cerut Guvernului României, prin noul ambasador român la Vatican, retrocedarea a unui număr de 1.300 localuri de şcoli din Transilvania către Biserica Romano-Catolică şi a 2.000 de biserici din aceeaşi regiune către Bisericii Greco-Catolice. La mijloc este o interpretare proprie, iezuită a istoriei spaţiului românesc şi la mijloc este şi o minciună. Cele 1.300 localuri de şcoli revendicate pentru Biserica Romano-Catolică au aparţinut organizaţiei cunoscute sub numele Statusul Romano Catolic. A fost înfiinţată în secolul al XVI-lea. În a doua parte a secolului al XVIII-lea, în timpul Mariei-Tereza, odată cu desfiinţarea Ordinului iezuit, bunurile Statusului au intrat în proprietatea statului habsburgic. De aici, în 1867, odată cu crearea dualismului austro-ungar, aceleaşi bunuri au intrat în proprietatea statului maghiar. Articolul 4 al Tratatului de la Trianon din 1920 a dat toate proprietăţile statului maghiar din Transilvania în mâna statului român. În 1931, pentru a răspunde pretenţiilor Bisericii Romano-Catolice de a fi moştenitoarea Statusului, s-a format o comisie interministerială condusă de Onisifor Ghibu. Pentru a răspunde la aceeaşi întrebare, în perioada 1946-1948, a funcţionat o altă comisie condusă tot de Onisifor Ghibu. În ambele cazuri s-a răspuns că statul român este proprietarul de drept. Deci în 1948, cele 1.300 de localuri de şcoli nu au fost luate de la Biserica Romano-Catolică, pentru că de drept nu aparţineau acesteia. Aşadar, nu avem ce-i retroceda”, a declarat Ţurlea.

Problemă lămurită

Mai departe, în septembrie 1997, la numai două zile după semnarea Tratatului dintre România şi Ungaria, acelaşi Ţurlea constata că “Actualul Guvern, ştiind că va fi debarcat după alegeri, aplică vesel principiul “după noi, potopul”. Nu este de ajuns că ne-a pricopsit cu Tratatul cu Ungaria, aflu că domnul ministru Meleşcanu a trimis o scrisoare domnului minsitru de externe al Ungariei, Lászlo Kovacs, la începutul acestei luni, prin care îl anunţa că lucrează la un proiect pentru retrocedarea averilor cultelor maghiare din Transilvania, presupuse a fi fost răpite de statul român în 1948. Nu-mi permit a bănui că domnul ministru Meleşcanu nu ştie istorie. De aceea, îmi îngădui doar să-i reamintesc ceea ce domnia sa cunoaşte foarte bine. Majoritatea averilor, clădiri şi pământuri revendicate de cultele maghiare din Transilvania au făcut parte din instituţia numită Statusul Romano-Catolic. În 1581 şi 1583, partea cea mai mare a averilor menţionate fusese dată de către regele Poloniei, Ştefan Batory, în administrarea călugărilor iezuiţi pentru Universitatea din Cluj cu titlul “perpetuu”. În secolul al XVIII-lea, Ordinul iezuiţilor a fost desfiinţat, iar averile cărora li s-au adăugat noi donaţii din partea Mariei Tereza, au intrat în proprietatea statului austriac, administrator fiind o comisie catolică. În 1873, baronul Josica, preşedinte al Comisiei catolice, a reînfiinţat Statusul romano-catolic, fără a avea nici o aprobare din partea proprietarului de drept, care era atunci statul ungar. În toate repetatele cereri de a fi considerat proprietar de drept, Statusul Romano-Catolic a fost refuzat. Iată un singur exemplu, de astfel de refuz, din 1912, este vorba de adresa 30.918 a Ministerului Cultelor de la Budapesta, în care se consemnează: toate aceste averi nu formează proprietatea particulară, care ar putea fi întrebuinţată liber, ci ele sunt fundaţiuni de natură perpetuă. Prin urmare pentru astfel de averi corporaţiile, în cazul de faţă Statusul Catolic, sunt numai administratori responsabili. În 1918 s-a realizat Unirea Transilvaniei cu România, consfinţită prin Tratatul de la Trianon din 1920. Art. 45 al acestuia consemnează faptul că Ungaria renunţă în ce o priveşte în favoarea României la toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare, situate dincolo de frontierele Ungariei. Aşadar, toate averile statului ungar reveneau statului român, deci inclusiv averile Statusului romano-catolic.

În perioada interbelică disputa a fost foarte vie, pentru deplina lămurire fiind înfiinţată la Bucureşti o comisie guvernamentală condusă de către Onisifor Ghibu, care a publicat 3 volume pe marginea acestor cercetări. Toate aceste volume atestă, pe baza arhivelor româneşti, maghiare, austriece şi a celor din Vatican, justeţea ideii că averile Statusului catolic aparţineau de drept statului român. După cum îmi spunea de curând regretatul Octavian Ghibu, regele Carol al II-lea, primul-ministru de atunci, Nicolae Iorga, şi Nicolae Titulescu au fost pe deplin de acord cu concluziile comisiei prezidată de Onisifor Ghibu. Însă, profitând de deruta creată la sfârşitul guvernării Iorga în 1932, conducătorul delegaţiei române la convorbirile cu Sfântul Scaun, greco-catolicul Valer Pop a trădat interesele românilor şi a semnat un tratat neconform cu concluziile comisiei guvernamentale. Pe această bază, biserica catolică maghiară din Transilvania a fost practic împroprietărită ilegal cu averile ce aparţineau statului român. O nouă comisie guvernamentală, în perioada 1946-48, a dat acelaşi verdict ca cea din 1931. Deci, aşa-zisa naţionalizare a bunurilor cultelor maghiare din 1948 în ceea ce priveşte partea cea mai importantă care o formează averile Statusului Catolic, nu a reprezentat decât o intrare în legalitate. Din punct de vedere istoric şi juridic statul român nu trebuie să retrocedeze nimic bisericii catolice maghiare din Transilvania”, spunea Ţurlea.

Repetenţi la istorie

În sprijinul celor spuse de istoricul clujean vine şi un om politic, deputatul independent Aurelian Pavelescu care a trimis o scrisoare Autorităţii naţionale pentru restituirea proprietăţilor, prin care solicită sistarea restituirii imobilelor revendicate de cultele religioase şi organizaţiile maghiare, până la clarificarea situaţiei juridice a acestor imobile, deputatul susţinând că imobilele revendicate aparţin statului român. Este incredibil ceea ce se întâmplă. Cea mai mare parte a imobilelor care au fost sau urmează să fie restituite au fost edificate din bani publici de către statul sau coroana ungară, fiind numai administrate, până la 1918, anul Unirii, de către ordine, culte religioase sau anumite organizaţii bisericeşti, precum Statusul Romano Catolic”, a declarat Pavelescu, potrivit căruia, după semnarea tratatelor de pace, imobilele respective au trecut în proprietatea statutului succesor, România. De asemenea, Pavelescu vrea înfiinţarea unei comisii de specialişti, care să cerceteze întreaga problematică a proprietăţilor din Transilvania, iar raportul acesteia “să fie pus la dispoziţia politicienilor români, care habar n-au de istoria României şi de proprietăţile ţării”, a spus deputatul.

 Urmează “viceprimarul”

Reprezentanţii Statusului Romano Cartolic, precum şi ai Bisericii catolice sau ai UDMR se ţin departe de această polemică, afirmând că singura în măsură să stabilească legalitatea retrocedărilor este Justiţia. Care, deocamdată, le dă dreptate lor. Oricum, GAZETA va reveni cu amănunte extrem de interesante despre activitatea în sprijinul Statusului romano catolic a viceprimarului municipiului Cluj Napoca, Boros Janos, a plângerilor penale existente pe numele său în această problemă, precum şi în ceea ce priveşte lobby-ul masiv realizat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Ingrid Zarur.

 

Surse : http://glasul-moldovei.blogspot.ro/, http://glasul-moldovei http://www.agentia.org/teoria-conspiratiei/harta-noii-ordini-europene-617.html

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro