Guvernul Ungariei promite investiţii de miliarde în România. Ce vrea? AUTONOMIE!

Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Cu ocazia Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad de zilele trecute, o temă recurentă în discursurile politicienilor a fost promisiunea guvernului maghiar de a face investiţii de amploare în România în infrastructură, adică în autostrăzi, linii de cale ferată de mare viteză şi reţele de transport de energie. Acesta a fost adevăratul mesaj al politicienilor din Ungaria la Tusványos 2018, nu discursul lui Viktor Orbán împotriva Centenarului.

loading...

Pe parcursul Universităţii de Vară organizată de mai multe organizaţii ungureşti la Băile Tuşnad, ajunsă acum la a 29-a ediţie, am sesizat o anumită evoluţie a discursurilor politicienilor de la Budapesta, mai mult sau mai puţin sincronizate cu cele ale politicienilor maghiari din România. Ungurii din România, mai mult cei de la Partidul Popular Maghiar şi mai puţin cei de la UDMR, au continuat cu discursul arhicunoscut, deja desuet, al autonomiei, la care politicienii de la Budapesta s-au raliat mai mult din politeţe. Cu excepţia unor ieşiri ale lui Zsolt Semjén şi a discursului de închidere al lui Viktor Orbán, politicienii din Ungaria nu au insistat pe tema autonomiei, care anul trecut se auzea în fiecare cort. În schimb, Zsolt Semjén, vicepremierul Ungariei, repeta obsesiv cu orice ocazie că „Ungaria este azi cel mai puternic stat din Europa Centrală“.


El consideră că Trianon-ul este a doua „ocupaţie turcească“ (hódoltság) – o aluzie la destrămarea Regatului medieval maghiar după lupta de la Mohács din 1526 – şi că, aşa cum au avut atunci nevoie de 300 de ani pentru a reface statul ungar, la fel şi acuma ungurii vor izbândi. Un politician este dator să insufle încredere concetăţenilor săi în valorile naţionale (ceea ce cam lipseşte la politicienii din România!) şi, din această perspectivă, înţeleg exagerarea vicepremierului maghiar despre puterea Ungariei de azi. Dar insistenţa cu care tot repeta, cu orice ocazie, poate fi corect înţeleasă doar alături de alte idei din discursurile politicienilor maghiari.

Prima promisiune: o cale ferată de mare viteză între Budapesta şi Cluj-Napoca în funcţiune din 2019 În discursul de deschidere a Universităţii de Vară, Zsolt Németh, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului de la Budapesta, a insistat pe ideea relansării dialogului dintre România şi Ungaria pentru o politică comună în Europa Centrală, mai ales în formatul oferit de proiectul Intermarium. El vede acest Intermarium ca o prelungire a grupului de la Visegrad, dar exclude cooptarea altor state, inclusiv a României, în V4.


Desigur că în acest Intermarium pentru politicienii unguri nu este importantă miza militară, ci cea economică, în care ei îşi arogă un rol important. Zsolt Németh a anunţat foarte ferm că anul viitor va fi inaugurată o cale ferată de mare viteză care va conecta capitalele celor patru ţări din grupul de la Visegrad (Varşovia, Bratislava, Praga şi Budapesta) cu Belgrad şi cu Cluj-Napoca! Care este miza acestei conectări a oraşului Cluj-Napoca la reţeaua central-europeană?

În primul rând, una politică! Iată primul proiect „Central-European“ care vizează România! O investiţie „maghiară“ pentru conectarea oraşului Cluj-Napoca cu capitalele ţărilor din Centrul Europei, sau, mai bine zis, cu Budapesta. Informaţia este mai veche, încă din Februarie a.c. ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, a anunţat că Ungaria a alocat peste 3 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate necesar realizării acestei căi ferate între Budapesta şi Cluj-Napoca, în timp ce guvernul român se lăuda cu o linie ferată de la Budapesta până la Bucureşti, prin Cluj-Napoca.

Anunţul lui Zsolt Németh confirmă indirect că guvernele României şi Ungariei nu au ajuns la un acord pentru a conecta capitala României, Bucureşti, prin Cluj-Napoca, la o reţea de mare viteză din Europa Centrală. Ungaria rămâne fermă pe poziţie: doar oraşul Cluj-Napoca va fi conectat printr-o linie de mare viteză sau cel puţin doar acest segment este important pentru guvernul de la Budapesta. Care este miza acestei conectări a oraşului Cluj-Napoca la reţeaua central-europeană?

În primul rând, una politică! Cluj-Napoca este capitala culturală şi economică a Transilvaniei, cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare economică din regiune. Linia ferată de mare viteză Cluj-Napoca – Budapesta are mai mult o valoare simbolică, decât una economică. Această cale ferată de mare viteză, prin dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la spaţiul central-european, nu doar din punct de vedere spiritual, ci şi economic, va contribui la dezvoltarea proiectelor şi atitudinilor autonomiste, pretins descentralizatoare, promovate chiar de unii români ardeleni.

Ungaria este cea mai puternică ţară din Centrul Europei şi vrea să investească în infrastructura din România Aceasta este ideea principală a discursurilor vicepremierului Ungariei, Zsolt Semjén, repetată obsesiv cu orice ocazie la Băile Tuşnad, de la lansarea unei cărţi despre fratele maghiar, până la răspunsul evaziv la o întrebare nevinovată: „cât au investit firmele ungureşti în Secuime şi câte locuri de muncă au creat aici de când FIDESZ este la putere în Ungaria?“. Prima oară l-am auzit cu ocazia lansării unei cărţi într-un panel dedicat: „Fiecare maghiar este fratele tău – gânduri despre solidaritatea naţională“.

Vicepremierul a avut acolo două intervenţii de durată, în care a afirmat cât de puternică este azi Ungaria, care este cel mai puternic stat din Europa Centrală. Pentru a sublinia puterea Ungariei, a utilizat tehnica comparaţiei negative. Jugoslavia creată după primul război mondial s-a destrămat în anii 1990 şi prin separarea popoarelor dominate până atunci de sârbi, în urma războiului civil, s-au format noile state. Cehoslovacia, stat înfiinţat tot în 1918, în care slovacii erau dominaţi de cehi, s-a rupt în două ţări, Cehia şi Slovacia. Iar România nu a fost în stare după destrămarea Uniunii Sovietice să se reunifice cu Basarabia, ceea ce arată slăbiciunea acestui stat.

În comparaţie cu aceste state, Ungaria, distrusă la Trianon, este azi cel mai puternic stat din Europa Centrală. Ungaria este azi atât de puternică încât îşi permite să facă investiţii de infrastructură în Bazinul Carpatic. A făcut investiţii în Serbia, unde, până la urmă, guvernul sârb a înţeles să recunoască libertăţi politice pentru ungurii din Voivodina şi astfel beneficiază de investiţiile maghiare. Ungaria a investit în Slovacia, unde, la fel, guvernul slovac a acordat drepturi minorităţii maghiare. Şi aici, în România, guvernul maghiar vrea să facă investiţii în infrastructură, adică în căi ferate de mare viteză, în autostrăzi şi în reţele de transport energetic. Vicepremierul nu a spus direct ce vrea guvernul maghiar în schimbul acestor investiţii promise în România.

Dar prin sublinierea concesiilor politice făcute de guvernele sârb şi slovac minorităţilor maghiare, este evident ce aşteaptă Budapesta de la Bucureşti în schimbul investiţiilor maghiare. Pentru că, a doua zi, în răspunsul dat la întrebarea mea despre valoarea investiţiilor maghiare în Secuime şi despre numărul locurilor de muncă create în Secuime de firmele ungureşti, a insistat că guvernul maghiar nu va renunţa niciodată la obiectivul maghiarimii din România, acela de a beneficia de autonomie teritorială. Asta după ce din nou a subliniat capacitatea Ungariei de a investi în infrastructura din România. Chiar dacă nu a spus-o direct, investim în infrastructură în schimbul autonomiei, oricine poate citi asta printre rânduri.

Presa românească – refuzată la interviu

Am vrut să îi pun câteva întrebări vicepremierului Zsolt Semjén după acel panel în care tot insista pe puterea Ungariei şi pe solidaritatea maghiară. Însă moderatorii panelului nu au lăsat să se pună întrebări la final, aşa că i-am solicitat un interviu vicepremierului. Iniţial, când l-am rugat asta în maghiară, a fost de acord, cerându-mi doar să aştept până ce termină un interviu pentru un post de televiziune.

După ce a terminat interviul la postul de televiziune maghiar, în care a rezumat ideea puterii Ungariei şi capacitatea ei economică pentru investiţii în infrastructură, inclusiv în România, s-a apropiat de mine. Când am început cu prima întrebare, de data asta în limba engleză, a înţeles că vin din partea unui ziar românesc şi brusc nu a mai avut timp pentru interviu. Voiam să îi pun doar două întrebări. (1) Ce valoare au investiţiile maghiare în Secuime şi câte locuri de muncă au creat ele în Secuime, dacă tot a insistat pe ideea solidarităţii ungurilor din Ungaria cu cei din Bazinul Carpatic? (2) Care sunt, concret, investiţiile în infrastructură efectuate de Ungaria în Serbia şi în Slovacia? Ce valoare au investiţiile maghiare în Secuime şi câte locuri de muncă au creat ele în Secuime?

A doua zi vicepremierul Zsolt Semjén a avut o intervenţie, cam în aceiaşi cheie ca în ziua precedentă, cu ocazia unui panel intitulat sugestiv: „Puterea solidarităţii naţionale“. După discursul său, fiecare delegat din comunităţile ungureşti din afara Ungariei a prezentat un scurt raport, cu realizări şi probleme. Desigur că politicienii maghiari din România s-au plâns ca de obicei cât de greu este pentru unguri în România. Senatorul Barna Tanczos a afirmat că Centenarul este un prilej pentru înmulţirea atacurilor antimaghiare, că legile care rezolvă problemele ungurilor sunt întoarse constant în Parlament de către preşedintele României, care nu a manifestat niciodată o atitudine pozitivă faţă de doleanţele maghiarilor etc. (pentru detalii, aici, cu menţiunea că interviul a fost realizat de subsemnatul împreună cu reporterul de la Agerpres).

Zsolt Szilágyi, preşedintele Partidului Popular Maghiar, pe lângă acuzele obişnuite, inclusiv la adresa justiţiei din România, a scăpat şi câteva date interesante. Doar 183.000 de unguri au votat la alegerile parlamentare din Ungaria! El se lăuda cu numărul voturilor, pe care îl consideră mare, dar care în realitate indică o implicare slabă a ungurilor din România! Apoi a subliniat că PSD a refuzat invitaţia lansată de László Tőkes împreună cu partidele politice maghiare de a avea un dialog pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Din discursul lui mai merită reţinută îngrijorarea faţă de ungurii care votează candidaţii români, ceea ce afectează bazinul electoral al partidelor maghiare. În sfârşit, la încheierea panelului s-a întâmplat minunea şi moderatoarea a permis să se pună trei întrebări din public. A fost singurul panel la care au participat liderii politici din Ungaria şi în care s-au putut pune întrebări din public. Cineva mi-a spus că era un consemn general să se evite întrebările incomode pentru politicienii de la Budapesta.

Am reuşit astfel să pun o întrebare vicepremierului Zsolt Semjén: ce valoare au investiţiile maghiare în Secuime şi câte locuri de muncă au creat ele în Secuime de când a venit FIDESZ la putere în Ungaria? Nici vorbă să răspundă la întrebare. Era o întrebare prea directă, al cărui răspuns corect l-ar fi pus într-o lumină nefavorabilă atât pe el, cât şi pe şeful său, Viktor Orbán. A confirmat că este un bun politician, adică stăpâneşte demagogia la nivel de artă! S-a eschivat să răspundă direct la întrebare prin tehnica devierii de la subiect cu accentuarea unei alte idei de interes major pentru public.

Astfel că puţini din public au sesizat că evită să răspundă, în schimb l-au aplaudat frenetic. Şi-a reluat discursul despre potenţialul cooperării dintre Ungaria şi România în domeniul economic (pe care l-am auzit deja de trei ori!), scoţând în evidenţă buna colaborare din perioada guvernelor conduse de Mihai Răzvan Ungureanu şi Emil Boc, respectiv din timpul Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării, când Ungaria a investit foarte mulţi bani în România, în Secuime, bani de care au beneficiat nu doar ungurii, ci şi românii.

Ungaria poate sprijini România în dezvoltarea sistemului de autostrăzi pentru a se integra în autostrada care va lega Marea Baltică de Marea Neagră (care ar urma să treacă prin Ungaria!). Guvernul maghiar este interesat de succesul economic al României, pentru că aici locuiesc peste un milion şi jumătate de unguri. Dacă Ungaria a reuşit să colaboreze în proiecte de infrastructură cu Serbia şi Slovacia, unde în trecut au fost unele probleme pentru minoritatea maghiară, înseamnă că nu la guvernul maghiar este o problemă în dezvoltarea cooperării româno-maghiare, ci la guvernul român. Ungaria consideră că românii din afara României au dreptul la autonomie, deci şi maghiarii din România au dreptul la autonomie. Ceea ce cer ungurii sunt diverse forme de autonomie, ceea ce ei recunosc pentru alte popoare. Există credite şi subvenţii şi el – Zsolt Semjén – poate spune cu exactitate sumele (Nu a spus nicio sumă!). Pentru fermierii de aici, din Secuime, vor sprijini cumpărarea de tractoare româneşti. Dacă guvernul maghiar poate sprijini pe cineva, este foarte bine, pentru că de dezvoltarea economică beneficiază şi ungurii de aici. Pentru cine se îndoia de interpretarea mea că investiţiile promise sunt condiţionate de autonomie, iată dovada în discursul lui Zsolt Semjén.

Oricum a uitat să indice vreo sumă, nici referitoare la investiţiile mai vechi, conform întrebării mele, nici despre cele viitoare. Zsolt Semjén a uitat total de întrebarea mea şi, în continuare, s-a lansat împotriva Centenarului. Citez cu aproximaţia determinată de traducerea simultană oferită de organizatori: „Hai să fim serioşi. Noi o să respectăm Centenarul, faptul că pentru prietenii noştri români e sărbătoare de 1 Decembrie, dar şi noi avem istoria noastră şi vrem să fim respectaţi, aşa cum vă respectăm şi noi. În acelaşi timp să fie foarte clară poziţia noastră faţă de România. Eu îi rog un singur lucru pe 1 Decembrie 2018 pe prietenii noştri români. Aşa cum secuii au declarat că vor să facă parte din Ungaria sau la Cluj ungurii s-au adunat şi au declarat că vor să facă parte din Ungaria, la fel de 1 Decembrie au declarat şi românii că vor să facă parte din România.

Vă rog să citiţi declaraţia de la Alba Iulia şi să revedeţi textul, unde aţi promis autonomie pentru unguri, secui şi saşi. Când se sărbătoreşte Centenarul vă rog să nu uitaţi ce aţi promis, autonomie, atât trebuie să faceţi.“ Probabil că vicepremierul maghiar nu ştie că eu am scris încă de anul trecut un articol în care am demonstrat pe textul Declaraţiei de Unire de la Alba Iulia că nicăieri românii nu au promis autonomie ungurilor, secuilor şi saşilor. Aşa că îl înţeleg de ce a încercat să vândă castraveţi grădinarului.

 

Regret că formatul manifestării nu a permis o dezbatere cu textul în faţă, ca să clarificăm odată pentru totdeauna acest subiect creat artificial de maghiari. Îl invit pe vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjén, şi pe oricare politician, jurnalist şi istoric maghiar, să organizăm anul viitor, la ediţia a 30-a a Universităţii de Vară, Tusványos 2019, o dezbatere pe textul declaraţiei de la Alba Iulia şi să căutăm împreună în text unde scrie despre autonomie. Fiindcă nu am alt instrument de comunicare decât acest blog, lansez public această invitaţie la o dezbatere pe textul declaraţiei de la Alba Iulia. Dezbatere, cu analiză de text, nu doar opinii politicianiste. Sper ca propunerea mea să fie auzită şi acceptată. Ungaria este interesată nu de investiţii în România în beneficiul ungurilor şi românilor, ci de controlarea, pe orice căi, a cât mai multor segmente din infrastructura României. În final, vicepremierul a ţinut să îşi verse năduful în legătură cu proiectul de recunoaştere a secuilor ca minoritate etnică în Ungaria. A spus că este „o provocare, o prostie, pentru că secuii nu sunt o grupare etnică distinctă, ei sunt o parte din naţiunea maghiară.

Recunoaşterea lor ca minoritate în Ungaria ar fi o trădare faţă de naţiunea maghiară.“ După această diatribă publicul l-a aplaudat frenetic pe vicepremier, fără să observe că el a evitat să răspundă la întrebarea mea: ce valoare au investiţiile maghiare în Secuime şi câte locuri de muncă au creat ele în Secuime de când a venit FIDESZ la putere în Ungaria? Dar ce mai contează o întrebare clară, cu subiect şi predicat, când talentul oratoric al vicepremierului Ungariei ridică demagogia la nivel de artă?! Investiţiile promise – între realitate şi demagogie Ungaria este interesată nu de investiţii în România în beneficiul ungurilor şi românilor, ci de controlarea, pe orice căi, a cât mai multor segmente din infrastructura României. Deja au dat o palmă României prin monopolizarea şi controlul exportului de gaze naturale din Marea Neagră. Ce mai urmează? Controlul unor reţele de transport feroviar şi rutier? Calea ferată de mare viteză şi autostrada sunt doar cacialma, promovată mediatic doar pentru propagandă antiromânească.

Singurul proiect cu şanse de realizare, însă cu rezultate mult mai mici decât cele estimate, va fi programul de asistenţă financiară pentru antreprenorii unguri din afara graniţelor. Din surse neoficiale am aflat că pentru ungurii din România, care vor să îşi deschidă afaceri, sunt alocate 24 miliarde. Nu vă agitaţi, e vorba de forinţi. Iar aceste multe miliarde de forinţi (sună frumos miliarde!) nu înseamnă decât vreo 80 milioane de euro. Astea sunt miliardele promise pentru investiţii în România! De fapt guvernul maghiar este disperat de emigrarea masivă a tinerilor maghiari, în special din Secuime. Prin acest program de asistenţă financiară încearcă să îi ţină cumva pe loc, pentru că, dacă se pustiesc satele secuieşti, nu mai pot visa la autonomie şi nici la mai mult de atât…

Citeste mai mult: adev.ro/pcq7h8

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Citește mai multe:
Gelu Vișan: „Cu sprijinul DNA, România a devenit o țară ocupată de Supranaționale”

Prădătorii Astăzi am aflat ceva: Lui Ioan Rus și lui Cozmin Gușă nu le e

Cioloș: “Noi mai avem două luni de guvernare, ce să discutăm cu unioniștii?”

"Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, referitor la faptul că nu a răspuns solicitării unioniştilor,

Iohannis amână bugetul pe 2017. Premierul Grindeanu și ministrul Finanțelor, chemați la Cotroceni

  Foto: presidency.ro Președintele Klaus Iohannis amână promulgarea pentru bugetul de stat pe anul 2017

Pactul SECRET Dragnea-Netanyahu! Israelul, gata să suporte financiar impactul ieșirii României din UE și să garanteze parteneriatul strategic cu SUA!

Pactul SECRET Dragnea-Netanyahu! Israelul, gata să suporte financiar impactul ieșirii României din UE și să

Închide