De ce votăm şmenari în posturi de primari: care este imaginea edilului ideal şi de ce continuă românii să creadă în fantasmele din campania electorală

Distribuie!by Ilustraţie – Vali Ivan „Adevărul“ încearcă să creioneze, prin intermediul unor specialişti din diferite domenii, cum ar trebui să arate un primar ideal şi de ce suntem sortiţi să […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

De ce votăm şmenari în posturi de primari: care este imaginea edilului ideal şi de ce continuă românii să creadă în fantasmele din campania electorală

Ilustraţie – Vali Ivan

„Adevărul“ încearcă să creioneze, prin intermediul unor specialişti din diferite domenii, cum ar trebui să arate un primar ideal şi de ce suntem sortiţi să alegem variantele cele mai proaste. Printre explicaţiile pentru felul în care votează românii se numără memoria scurtă, dar şi frica de schimbare.

Ultimii patru ani de mandat au fost poate cei mai zbuciumaţi pentru primarii din toate colţurile României. Ofensiva justiţiei împotriva a sute de primari de comune, oraşe sau municipii, dar şi închegarea unor micro-comunităţi din rândul societăţii civile care au luptat împotriva metehnelor primarilor corupţi sau incompetenţi au clătinat serios scaunele multora dintre edilii care şi-au transformat comunităţile în proprii feude producătoare de bunăstare doar pentru propria persoană.

Psihologi, profesori, specialişti în urbanism sau politică, dar şi oameni din nişa societăţii civile au creionat pentru „Adevărul“ un portret robot al unui primar care să fie cât mai aproape de termenul abstract de ideal. Aproape la unison, respondenţii cred că edilii României trebuie să respecte un principiu aproape inexistent în administraţia românescă contemporană: înconjurarea de specialişti din diverse domenii de activitate, de care să asculte atunci când se impune. Aceiaşi repondenţi au analizat şi motivele pentru care de multe ori românii fac alegeri proaste, votează cu foşti primari care i-au dezamăgit în alte mandate şi se mulţumesc cu promisiunile de campanie SF.

Tipuri de lideri

Psihologul Daniel David, autorul volumului „Psihologia poporului român“, susţine că, având în vedere diferenţa dintre comunităţi, şi profilurile primarului ideal sunt diverse. „Există două paradigme de lideri, unii cer votul comunităţilor focalizându-se pe nevoile comunităţii, ei identifică aceste nevoi şi îşi asumă satisfacerea acestora. Pe de altă parte, există şi modelul de primar transformator care vine cu viziunea lui, nu îl intereseaza nevoile comunităţii. El spune «asta e viziunea mea şi astfel vreau să transform comunitatea»“, arată psihologul.

Explicaţia constă în faptul că în majoritatea ţărilor europene domină oamenii cu profil psihologic autonom, care resping impunerea unor proiecte. În acest tip de societate este esenţială consultarea şi obţinerea acordului indivizilor, respectiv adaptarea proiectelor la nevoile acestora. Societăţile autonome sunt cele în care democraţia este foarte puternică. „Pe de altă parte, în societăţile colectiviste, precum România, unde se acceptă mult mai uşor autoritatea, este posibil să prindă un lider care nu ţine seama de nevoile comunităţii, ba mai mult, în aceste societăţi pot ajunge în funcţie candidaţii care vin cu idei  de proiecte fantasmagorice de genul autostrăzii suspendate. În aceste societăţi există o privire critică diminuată la adresa autorităţii“, explică David (foto jos).

Primarul ideal în România bipolară

Într-un studiu realizat de cercetătorii Daniel David şi Dragoş Iliescu se arată că România este împărţită, la nivelul celor opt zone de dezvoltare, între două tipuri de indivizi cu trăsături de personalitate opuse. Pe de o parte sunt indivizii caracterizaţi prin stabilitate emoţională crescută, asociată cu deschidere crescută, extraversiune, agreabilitate şi conştiinciozitate. Aceşti indivizi sunt motorul societăţii într-o Românie aflată în secolul XXI în Uniunea Europeană, motiv pentru care au fost denumiţi de cercetători „Greuceni“.

De cealaltă parte, sunt „zmeii“, indivizii cu instabilitate crescută şi deschidere scăzută, agreabilitate scăzută, conştiinciozitate scăzută şi extraversiune scăzută. Aceştia reprezintă elementul conservator al societăţii care se opune schimbării şi pune accentul pe valorile tradiţionale. Cele două tipuri de indivizi sunt distribuite relativ egal atât la nivelul României, cât şi în cele opt zonele de dezvoltare ale României, cu un avans de câteva procente în favoarea „zmeilor“.

L-am întrebat pe David care este profilul ideal al primarului într-o astfel de societate bipolară. „Un primar trebuie să aibă un mesaj pentru zona tradiţională, dar nu într-o formă foarte tradiţonală, păstrând loc, în acelaşi timp pentru nevoile şi interesele indivizilor autonomi. Un primar deştept trebuie să vină cu un proiect care e la meta nivel, adică cu nişte scopuri care pot fi de interes şi pentru o parte, şi pentru alta“, explică David.

Mai multe studii psihologice au analizat ce se întâmplă cu două grupuri care nu se suportă când sunt forţate să colaboreze, de exemplu, indivizii aveau mâncare numai dacă lucrau împreună pentru a o obţine. S-a observat că, după acest experiment, ura dintre cele două grupuri nu era la fel de mare. „Cred că un lider va reuşi să obţină sprijinul ambelor tipuri de indivizi când va propune proiecte care să aibă rezultate pozitive pentru ambele grupuri, doar dacă acestea lucrează împreună. Astfel, se va trece de interesele fiecărui grup pentru urmărirea unui interes comun“, explică David.

Cine-l învinge pe primarul „veşnic“

Daniel David mai susţine că motivul pentru care este foarte greu pentru un contracandidat să câştige în faţa unui primar în funcţie ţine de profilul psiho-cultural al românilor. „Profilul psiho-cultural al românilor are o componentă foare importantă care se numeşte evitarea incertitudinii. Aceasta explică mult din comportamentul românului la vot. Schimbarea e mai înspăimântătoare şi mai periculoasă pentru oamenii dintr-o astfel de comunitate, cu o singură excepţie, atunci când situaţia e de netolerat, atunci apar revolte care cer schimbarea bruscă. Fiindcă ne este frică de impredictibilitatea adusă de schimbare preferăm să stăm cu ceea ce ştim, dacă nu ne chinuie foarte tare“, explică David.

Primarii mai folosesc o tactică: cu o anumită perioadă înainte de alegeri realizează proiecte importante, bazându-se pe faptul că oamenii au memorie socială scurtă, ei uită că timp de patru ani primarul nu a făcut mare lucru, dacă înainte cu câteva luni de alegeri le asfaltează strada.

„Primarii sunt conştienţi de această combinaţie între evitarea incertitudinii şi memoria socială scurtă şi o folosesc la maximum”, arată specialistul. Cum poate fi depăşită o asemenea stare de fapt? “Contracandidatul trebuie să vină cu o schimbare care să ofere toate avantajele situaţiei din prezent şi ceva în plus. Asta e reţeta. Dacă vii cu un proiect de schimbare, trebuie să te asiguri că acesta prezervă situaţia actuală, dar fie elimină elementele negative, fie mai aduce câteva avantaje în plus“, explică psihologul.

Astfel, o abordare în care este criticată în întregime munca primarului actual nu va fi credibilă. „În schimb, ar trebui să spună: «primarul actual a făcut următoarele lucruri bune, eu ce vă propun este păstrarea lor, dezvoltarea lor, dar chestiile negative pe care le-a făcut le corectez şi vă mai aduc încă ceva în plus». Dacă ataci tot ce a făcut actualul primar, nu eşti credibil, lumea care se teme de schimbare va respinge o astfel de abordare“, spune psihologul.

„Să nu mai credem în scamatorii“

Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, este de părere că un primar trebuie să fie un om foarte informat în domeniul gestiunii oraşelor, întrucât lucrurile evoluează rapid şi trebuie să aibă capacitatea de a ştii să adopte modelele de dezvoltare care şi-au dovedit eficienţa.

„Problemele oraşelor din toată lumea sunt în mare măsură similare, aglomeraţia, deficitul de infrastructură, acomodarea valului de noi locuitori ai oraşului, dezvoltarea în cadrul zonei metropolitane.  Primarul trebuie să cunoască foarte bine condiţiile locale, să le cunoscă ştiinţific şi trebuie să ştie să culeagă modelele cel mai bune, pentru că acestea există, ajunge doar să te uiţi către Europa proximă şi să vezi unde sunt cei care au reuşit să ducă oraşele spre o dezvoltare sănătoasă. Trebuie să ia legătura cu ei şi să le afle secretele, pentru că de mult acestea nu mai sunt secrete. Ştiinţa dezvoltării oraşelor sustenabile evoluează cu paşi gigantici şi trebuie doar să ţii ritmul cu ei“, crede Ţigănaş.

Un primar ideal ar trebui să aibă un profil proaspăt, mult mai actual, mult mai detaşat de ceea ce am fost obişnuiţi până acum. „Ne-a inspirat încrederea omul care nu a greşit înainte, însă cred că e mai important ca un primar să fie capabil să indentifice eroarea şi să poată renunţa chiar la proiectele proprii când se dovedesc inficient de bine documentate“, spune specialistul. El vrea de la candidaţi proiecte mai realiste şi oameni „care să nu umble la pălăria cu scamatorii din care ies porumbei albi şi iepuraşi simpatici la o atingere de baghetă, nu cred că mai trebuie să credem în scamatorii“. Nu în cele din urmă, Ţigănaş crede că un primar nu trebuie să ofere alegătorilor sau celor care l-au votat acele răspunsuri pe care le aşteaptă, adică nu trebuie să le cânte în strună.

Cum să nu fie un primar

Profesorul ieşean Alexandru Călinescu (foto jos – SURSA: Ziarul de Iasi), unul dintre cei mai reputaţi critici literari din România, spune îi e mai uşor să creioneze cum nu ar trebui să fie un primar. „L-aş vrea, mai întâi, credibil şi nu demagog, sobru atunci când îşi expune proiectele, evitând promisiunile nerezonabile şi planurile fantasmagorice. Aş dori, apoi, să nu fie o persoană care, în chip miraculos, se pricepe la toate: să aibă, în schimb, o serie de competenţe certe, iar în rest să fie receptiv la părerile consilierilor şi specialiştilor“, declară profesorul.

Acesta mai spune că şi-ar dori ca un edil să nu fie lacom şi să nu se lase tentat de „comisioanele“ devenite laitmotiv în mandatele multora dintre edilii României. Călinescu mai punctează şi că, în opinia sa, un primar nu trebuie să se lase „ameţit de putere“ şi nici să îşi sfideze concetăţenii. Educaţia, fie ea la nivel mediu, este la fel de importantă. „Şi dacă nu e cazul să-i cerem să posede cine ştie ce diplome de studii înalte, ar trebui să aibă în schimb o anume decenţă intelectuală, să nu fie agramat şi să se exprime coerent şi limpede. Să nu pună interesele partidului mai presus de interesele comunităţii pe care o administrează“, subliniază Alexandru Călinescu.

Primarul sau dictator?

Meteahna autocraţiei nu are ce căuta în profilul unui primar care pune interesul comunităţii înaintea celui personal. „Primarul ideal este un bun manager, un bun organizator, un bun strateg al resurselor pe care le are la dispoziţie pentru a sprijini şi augmenta calitatea vieţii în comunitate. Acesta ascultă, înţelege şi cunoaşte problemele cetăţenilor. Primarul ideal se înconjoară de oameni competenţi, integri, pentru că înţelege că ei sunt cei care fac lucrurile să se întâmple. Nu se va comporta ca un dictator, ci ca un coechipier care-şi înţelege, cunoaşte şi ajuta colegii să crească“, crede Alexandrina Dinga, lidera unor ONG-uri care s-au luptat, în ultimii ani, cu administraţia condusă de fostul primar al Iaşiului, Gheorghe Nichita.

Ideea unei colaborări cu specialiştii este întărită şi de politologul Lucian Dârdală: „Un primar ar trebui să înţeleagă mediul non-guvernamental, din rândul căruia va găsi aliaţi pentru iniţiativele sale de politică publică. O minimă experienţă managerială în condiţii de piaţă ar fi, de asemenea, foarte utilă. Fără a insista aici asupra meritelor şi defectelor aşa-numitelor «elite locale», e important ca un primar să aibă experienţa dialogului cu exponenţi ai mediului academic, profesional, sindical sau de business“.

Între administraţie şi politică

Delimitare completă a unui primar de mediul politic nu este o soluţie eficientă, crede politologul Lucian Dârdală. Atât timp cât funcţia administrativă nu este folosită pentru finanţarea propriului partid. „Dacă ne referim la un municipiu important, cred că funcţia executivă de vârf este una mixtă: administrativă şi politică. Primarul ar trebui să fie om politic, să respecte votul şi să se teamă de sancţiunea electoratului – să înţeleagă că guvernează oameni, nu administrează lucruri“, crede Dîrdală.

Părerea sa este completată şi de profesorul Călinescu: „Primarul nu trebuie să se complacă în hărţuirea oarbă a adversarilor politici. Să nu aibă legături obscure cu mediile de afaceri. Să nu pozeze în familistul cu moralitate ireproşabilă, să fie om de lume dar cu măsură şi bun simţ. Să nu arunce praf în ochi cu retorica ieftină a «mândriei că e român», să-şi dovedească patriotismul prin fapte şi să aibă totodată conştiinţa apartenenţei la valorile europene. Să înţeleagă că e practic imposibil să fie un primar «ideal» dar să se străduiască să fie cât mai bun“.

La rândul ei, Alexandrina Dinga (foto sus) crede că principala preocupare a unui primar responsabil trebuie să fie identificarea soluţiilor pentru problemele comunităţii şi nu obsesia creării unei imagini proprii prin apariţii exagerate la televizor: „Primarul nu are timp să apară toată ziua la TV, ci o face doar atunci când chiar este nevoie să apară, în rest sunt alţi responsabili de comunicarea lucrurilor administrative. El este mai preocupat de cum poate rezolva cât mai multe probleme ale comunităţii, decât de propria imagine“.

 

 

Sursa:

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro

Răspunde

Adresa de email nu va fi făcută publică şi nici nu va fi folosită în interes comercial fără acordul utilizatorului ei. Ea este necesară din motive de securitate şi siguranţă

Poţi folosi următoarele etichete HTML : <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*

*

Close
Citește mai multe:
Ghiță minte. Poliția Română a plătit aducerea în țară a lui Nicolae Popa

Sebastian Ghiță mimează o tulburare psihiatrică. Afirmațiile lui sunt demontate una câte una de oficialii statului român. Mai întâi a...

Se împlineşte profeţia. SUA a atacat SIRIA. Rusia condamnă atacul. Se cere convocarea Consiliului de securitate a ONU

Statele Unite au lansat rachete de croazieră contra unei baze aeriene din Siria, au declarat oficiali americani citaţi de Reuters,...

Savant şi pionier în diverse ramuri filologiei şi istoriei româneşti, Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost şi unul dintre cei mai celebri masoni români.

Savant şi pionier în diverse ramuri filologiei şi istoriei româneşti, Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost şi unul dintre cei mai...

Crăciun fericit…cretinilor. Marea Labă a Dosarului de Crăciun

Timeo Procurores et dona ferentes (să te temi de procurori, chiar și atunci (mai ales) când îți fac daruri de...

Klaus Iohannis secondat de rețeaua Soroș și-a îndeplinit misiunea ascunsă pentru care a fost ales. A distrus PNL-ul în favoarea Partidului Soroșist – “Uniți Salvăm Bucureștiul”. București – Sondaje Exit Polls: USB 25%, PNL 17%.

"Reforma clasei politice" înseamnă instaurarea şi aducerea la putere a unui partid 100% progresist-internaționalist. Cine crede că la București a...

Închide