CUM ISI BAT METEOROLOGII JOC DE ROMANI, DE DRAGUL MAI-MARILOR STATULUI

by   În România se înregistrează o situație unică, de-a dreptul halucinantă, care relevă încă o instituție a statului ce își bate joc de români, e vorba de ANM: deși […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

 

În România se înregistrează o situație unică, de-a dreptul halucinantă, care relevă încă o instituție a statului ce își bate joc de români, e vorba de ANM: deși temperaturile acestei veri au fost ucigătoare, la propriu și la figurat, codurile roșii au lipsit aproape cu desăvărșire, iar cele portocalii s-au distribuit al naibii de parcimonios. Principala explicație care stă în picioare e că meteorologii, aflați la mîna guvernanților, nu vor să strice concediile mai-marilor statului cu avertismente corecte.

loading...

Vara încă în derulare a făcut ravagii în termometrele Europei. Valuri îngrozitoare de caniculă, cea mai călduroasă lună iunie din ultimii 135 de ani, temperaturi măsurate în orașe precum București de peste 50-55 de grade pe străzi, sau chiar mai mult. Pînă la finele lunii iulie muriseră deja mai mulți oameni și multe mii de români avuseseră nevoie de ambulanțe. Unele zile ale verii au bătut recordul istoric al temperaturii. ”Hitul” verii în materie de știri de presă a fost căldura sufocantă, Breaking news-urile în domeniul meteo au surclasat orice alt domeniu. ”Canicula face ravagii”, ”Căldura sufocantă face victime”, ”România se topește” sunt cele mai întîlnite titluri. Aflăm că s-au produs crime din cauza unor ucigași înnebuniți de căldură, ori că animale, păsări și insecte au luat-o razna.

Mofturi, s-ar putea spune!

Dintr-un motiv foarte simplu: de ce se vaită așa rău populația și presa, din moment ce codurile roșii lipsesc aproape cu desăvîrșire și chiar cele portocalii sunt mai degrabă sporadice?

Chiar așa, de ce lipsesc, oare codurile roșii, deși avem o vară a recordurilor nedorite?

Nu e o întrebare lipsită de conținut: încă de acum cîțiva ani, presa autohtonă a început să remarce că relativ recent introdusul sistem al codurilor colorate în prognoza vremii îmbracă forme ciudate în România. Acum doi ani, unii telespectatori își mai amintesc o aberație prezentă multe zile pe micile ecrane, la rubrica meteo: în timp ce aproape toate statele de graniță ale României, jur-împrejur, aveau suprafețele roșii, harta noastră trona în mijloc cu galben și portocaliu răzleț. Canicula se oprește, respectuoasă, la frontierele patriei la fel ca SIDA pe vremea lui Ceaușescu.

Contactat de DCNews, la acea vreme. meteorologul Mihai Dimu declara, încercînd să explice misterul: “Fiecare țară are  propriile criterii  de apreciere a acestor coduri. Fiind țări cu regim mediteranean, care dacă au temperaturi de peste 35 de grade, acestea  instituie aceste coduri. Se bazează, ca și noi, pe niște medii climatologice din zonele lor. La noi, temperaturile de 40 de grade sunt normale pe timp de vară. Din această cauză s-a stabilit ca instituirea codului roșu să se anunțe de la 43 de grade în sus, lucru care până acum nu s-a întâmplat”.

Aceeași valoare de 43 de grade pentru codul roșu se regăsește și în alte materiale de presă; în ciuda eforturilor noastre, nu am putut regăsi stipulate ca atare, în vreun document oficial, valorile de temperatură specifice fiecărui cod în parte, cu excepția unui ordin al ministerului sănătății din iunie 2008, semnat de Eugen Nicolăescu, unde se vorbește de temperaturi de peste 35 de grade pentru cod galben, peste 35(?!) – 38 de grade cod portocaliu și peste 40 de grade cod roșu.

Explicația absenței referirilor la temperaturile respective ne e furnizată de către directorul ANM, Ion Sandu, care spune despre culoarea codurilor, că, la noi, spre deosebire de alte țări, nu e determinată de un prag bine stabilit al temperaturilor, ci strict de interpretarea meteorologilor, înfluențată de o serie de factori,

”Nu e stipulată în lege, că e complicat de tot. Să vă dau un exemplu: în Ungaria se dă cod roșu de la 28 de grade, în Polonia la 36 de grade și în Franța, la 36 de grade, era doar cod portocaliu. Se face climatologia fiecărei țări, se vede care e temperatura record pe ultima sută de ani și se fac clasificări de la ce temperaturi se impune pe bază de statistică cod galben, portocaliu, sau roșu. La noi sunt stabilite foarte clar: 36 – 37 de grade cod galben, 38-39 de grade cod portocaliu și de la 40 de grade în sus, cod roșu, plus că mai intervin și cîteva criterii suplimentare, nu poți declara cod roșu la aceeași temperatură la munte ori la cîmpie” afirmă Ion Sandu.

Ne-am liniștit, în timp ce ungurul, sîrbul ori bulgarul intră în cod roșu pe la 28 de grade, iar francezul abia după 36, românul intră abia la 40 (versiunea Sandu) ori 43 (versiunea Dimu), pentru că el, nu-i așa?, are șapte vieți în pieptu-i de aramă.

Dacă pragul de cod roșu indicat de meteorologul Mihai Dimu e corect, trebuie spus că el se plasează cu doar 1,5 grade în raport cu recordul tuturor timpurilor înregistrat în România, 44,5 grade în 1951, la stația brăileană Ion Sion. Meteorologii români nu pare impresionați de studiile în domeniu care atestă că România și-a modificat dramatic clima, în ultimul sfert se secol, sărind de statutul ”temperată” pe care l-am învățat la școală. Și de faptul că organismul românilor nu a avut timpul necesar să se adapteze noilor condiții. A continua să te raportezi climatologic la ultima sută de ani înseamnă o deformare voită a realităților.

Foarte ciudat, însă: dacă în materie de coduri meteo specialiștii ANM susțin că sunt implicați mulți factori, ceea ce ar justifica absența din legislație a unor praguri fixe, nu la fel se poate spune despre Ordonanta de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor încadrate în munca, unde se stipulează pragul de 37 de grade ca fiind cel de la care încep temperaturile extreme și de la care se iau măsuri speciale pentru populație. Mai mult, în ordonanță se spune că temperatura considerată extremă poate fi și mai mică de 37 de grade, atunci cînd ea este corelată, însă, cu alți factori precum umiditatea mare, ceea ce o face echivalentă, ca percepție, cu cele 37 de grade.

După clasificarea lui Ion Sandu, însă, la respectivele valori de temperatură ne aflăm abia în cod galben(!!).

Să zicem că, din punctul de vedere al angajaților, lucrurile sunt OK, pentru că măsurile care trebuie luate de angajatori în perioade de caniculă sunt în relație cu temperatura fixă de 37 de grade din ordonanța sus-pomenită.

Numai că restul măsurilor impuse de caniculă sunt corelate strict cu codurile meteo.

Articolul 12 din ordinul Nr.3403/2012 al ministerului Mediului definește codurile meteo:”1. Atenţionare cod galben se emite când:
a)valorile de temperatură provoacă disconfort persoanelor care efectuează activităţi în exterior;
b)poate fi înrăutăţită starea bolnavilor cu afecţiuni cronice, cardiovasculare, hepatice, renale, pulmonare, de circulaţie sau mentale.
2. Avertizare cod portocaliu se emite când:
a)valorile de temperatură pot pune în pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;
b)persoanele care lucrează în aer liber pot fi puse în pericol în anumite perioade;
c)pot exista probleme în alimentarea cu electricitate;
d)poate fi afectată viaţa animalelor;
e)în cazul temperaturilor maxime extreme, există pericol de incendiu;
f)traficul rutier şi feroviar poate fi afectat;
g)în cazul temperaturilor minime extreme, transportul fluvial şi maritim poate fi afectat.
3. Avertizare cod roşu se emite când:
a)temperaturile extreme afectează toate persoanele, chiar şi pe cele cu o stare de sănătate bună;
b)temperaturile extreme reprezintă un risc vital pentru persoanele care suferă de diverse maladii sau pentru persoanele izolate;
c)persoanele care lucrează în aer liber trebuie să îşi întrerupă activitatea;
d)pot exista probleme majore în alimentarea cu electricitate;
e)poate fi afectată viaţa animalelor;
f)în cazul temperaturilor maxime extreme, există pericol major şi pe arii extinse de incendiu;
g)traficul rutier şi feroviar poate fi puternic afectat;
h)în cazul temperaturilor minime extreme, transportul fluvial şi maritim poate fi puternic afectat”.

Marea problemă pare să se ascundă în procedurile privind modul de desfăşurare a activităţilor specifice de către Comitetele județene și locale pentru situații de urgență (CJSU şi CLSU) la primirea atenţionărilor meteorologice periculoase.

Conform acestor proceduri, spre exemplu, în cazul alertelor meteo de tip portocaliu sau roșu, are loc convocarea urgentă a membrilor comitetelor sus-pomenite în şedinţă extraordinară la Instituţia Prefectului, urmată de pre-alarmarea şi pregătirea pentru intervenţie a structurilor operative din cadrul componentelor sistemului judeţean de management al situaţiilor de urgenţă din judeţ. Primarii, viceprimarii, secretarii tuturor localităților trebuie alertați imediat.

După ce se stabilesc măsurile de rigoare, acestea trebuie transmise către instituţiile publice, operatorii economici specializaţi, unităţile poluatoare şi alte instituţii cu atribuţii specifice. Tot comitetele sunt responsabile de centralizarea informaţiilor privind măsurile de limitare a efectelor situaţiilor de urgenţă produse, adoptate la nivelul CLSU al deţinătorilor de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, operatorilor economici specializaţi etc, de coordonarea misiunilor de primire şi distribuire a ajutoarelor umanitare în zonele calamitate ori de menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică pe timpul evenimentelor produse în urma situaţiilor de urgenţă. La toate acestea se mai pot adăuga intreruperea programului de lucru pentru angajatorii care au program cu publicul, restrictionarea circulatiei vehicolelor de mare tonaj, limitarea vitezei de deplasare a trenurilor, mobilizarea maxima a resurselor umane si financiare necesare pentru asigurarea asistentei medicale de urgenta șamd.

Tot acest ansamblu de măsuri are un efect comun: produce mare deranj în structurile administrației centrale dar, mai ales, locale, la nivelul prefecților, președinților de consilii judeșene, al primarilor, viceprimarilor și secretarilor din primării. Guvernul a avut vara aceasta, spre exemplu, un singur comandament de urgență provocat de caniculă, și acela la începutul lunii lui cuptor.

Nu-i mai puțin adevărat că guvernul abia de a avut premier vara aceasta….

Iar codurile portocalii și roșii pentru caniculă au marele defect că se pretează fix perioadei mult așteptate a concediilor, adică iulie-august, cînd bate vîntul prin structurile guvernamentale ori locale.

Ca să nu deranjeze concediile potentaților zilei, oricare ar fi ei, ne putem gîndi că ANM a ales soluția”optimă”: în România, codul roșu să fie declarat la temperaturi cu peste 12 grade mai mari decît în țara vecină, Ungaria.

În treacăt să amintim în final, că, zilele trecute, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România a anunțat înaintarea unei plîngeri penale împotriva ANM. ”Vom înainta o plângere penală împotriva ANM pentru că e o instituție după care noi ne raportăm în funcție de anunțurile care le fac și tot așa ne facem și structura de culturi în funcție de prognozele care ni se dau. Anul ăsta, din păcate, prognozele au fost pe dos, ceea ce au dus la pierderi însemnate în agricultură, de miliarde de euro”, a declarat Laurențiu Baciu, președintele forului.

Bună idee: poate ancheta procurorilor va scoate la lumină și cine ne-a furat codurile roșii.

Sursa:
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate.

Contact: office@stiri-extreme.ro