Cu cat trece timpul, cu atat mi-e mai rusine de farsa plina de sange pe care am considerat-o cu totii eroica, 1989 Decembrie !!

by Cu cat trece timpul, cu atat mi-e mai rusine de farsa plina de sange pe care am considerat-o cu totii eroica si din care, langa toti eroii tineri care […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

ceausescu-1a

Cu cat trece timpul, cu atat mi-e mai rusine de farsa plina de sange pe care am considerat-o cu totii eroica si din care, langa toti eroii tineri care au cazut contestandu-l, numai el se desprinde aproape in felul in care a vrut toata viata sa para si nu a reusit, cu adevarat niciodata decat in clipele mortii, Nicolae Ceausescu, ridicolul nostru voievod balbait, ultimul erou adevarat al tiganiadei noastre de fiecare zi, dictator inadmisibil si erou national, impuscat ca un caine pe la spate, dupa ce-i legasera mainile, primul cizmar genial pentru nefericita talpa a tarii, om batran si amarat care si-a iubit tara si a cazut batraneste, muscandu-i tarana inghetata, in vreme ce ochii inca nu i se inchisesera si mai palpitau si buza de jos i se ingrosase si se invinetise si nimeni nu-l mai putuse apara, il tradasera si Securitatea si Armata si Garzile Patriotice, care nici ele probabil nu aveau alta solutie din moment ce el de bunavoie nu renunta si el murea mai sperand caraghios ca vor convoca Marea Adunare nationala.

Si cu neputinta ii era nefericitului lider sa ii mai fie credibil dupa ce mintise si minciuna se transformase in sistem politic si in regim penitenciar cu zabrele la frontiere. Cine sa te mai creada nefericit lider cand noaptea se aduna asupra poporului tau si potrivnicii tai te imping numai greseli, si uite pe deasupra mortii tale nelegitime isi dau mana oamenii cinstiti si tradatorii, si se bucura spionii de toate culorile si patriotii patimiti, opozantii corecti si dizidenti platiti.
Democratia apare in fiecare zi de decembrie ca o abundenta secretie instantanee a glandelor sudoripice, asudand democratia, tovarase Secretar General. In largul biroului tau toate felurile de oameni ti-au patruns in intimitate, ti-au scuipat amintirea, vai de postumitatea tiranului mort.

Si iata-l mort in mainile lor. Si nu s-a vorbit aproape nimic despre situatia ranilor lui si pe urma ritualul grotesc al inmormantarii, nici crestini, nici pagani, nici civili, nici militari, doua sicrie din rumegus ordinar poarta in ele pe cei doi, care pana mai ieri hotarau si soarta mormintelor, si soarta fabricilor de industrializare a lemnului si soarta inmormantarilor. Dumnezeu sa-i odihneasca, amaratii de ei, intrasera in cate doi metri de pamant, lasand afara toata palatele si ceremoniile, cu mii de metri lucrati in cele mai scumpe materiale.

Ninge cu lapovita peste neterminata Casa a Poporului,
ca peste un cavou gol in care stapanii nu mai ajung, s-au oprit sa ia o cina in oras, in cimitirul Ghencea Militar, cu Gelu si Cerasela, cu plutonierii si sergentii. Doi metri de pamant peste cei care
au interzis orice risipa cu pamantul patriei, bulgarii inghetati bubuie pe sicriele lor si raman afara toate intalnirile de lucru, toate casele de oaspeti, toate panglicile netaiate ale noilor obiective,
ramane afara covorul special amenajat si cei doi se retrag incet-incet in ei insisi pentru a reveni candva in istorie cu aura mormantului sarac pe frunte. Noptile de iarna se compun repede si acopera totul. Soldatii care i-au inmormantat s-au intors pe la casele lor si nu-si explica de ce nu mai pot sa treaca printr-un cimitir nici ziua, nici noaptea. Un cosmar s-a format in cimitirul Ghencea Militar.

Peste ei, in ei, pentru ei, grabiti sa termine treaba, Dumnezeu sa-i ierte. Mare pacat ti-ai facut, Gelule (Voican-Voiculescu)si groaznic mormant ti-ai lipit de picioare. ma intreb cand scriu eu ca tu esti bolnav, ca abia te mai misti cateodata si uite-acum iti spun ce cred: de talpile tale s-au lipit cele doua morminte, pe unde calci le ai sub picioare intr-un magnetism infernal pe care-l simti dar nu-l poti intelege pana la capat. Toata viata ta de-acum incolo cu tine vor fi si cand te vei descalta te vei descalta si de cele doua morminte si pamantul lor totdeauna va fi ingreunat de umezeala si cleios, tragedie si farsa pe talpile tale. A ostenit Che Guevara, nu stiu ce se va alege si din tine pana la urma si in grija cui vei lasa pe copii tai si cele doua morminte.

Insa noi n-avem vreme de probleme esentiale, noi suntem superficiali. Noua asta ne place, prostitutia grabnic rentabila. „A murit ceausescu? Da-l in ma-sa! La cat a facut el… Putin ce-a patit!
” Ca un caine a murit Ceausescu, nici o problema, aici firul se rupe, nu se mai fac reparatii capitale pe baza de celuloid. Mergem mai departe, viata continua…
Marele viscol sovieto-american a decapitat Europa de Rasarit. Harta acestor patimite tari s-a molipsit de relieful agitat al marii. In zilele marii tradari de la Malta, import-export de tari europene, doua probleme au fost mai complicate, doua impotriviri: Zidul Berlinului si Nicolae Ceausescu.

Indaratnic si taragos, vulgar si rafinat, stupid si eroic, nedrept si nesupus, Nicolae Ceausescu a fost Zidul Berlinului. Fireste ca a gresit, fireste ca Europa nu avea nevoie de un Zid al Berlinului, dar
nici Statele Unite ale Americii nu pot stapani lumea, au ele in maini toate industriile, toate comerturile, toate oficiile de spionaj, recruteaza ele agenti pretutindeni, dar China socialista nu a murit si Japonia e din ce in ce mai galbena. Si mai exista si acest amanunt enervant, popoarele lumii.

Nu ca n-ar fi fost motive sa fie condamnat, dar nu acelea erau motivele. A precizat ca e tradare si lovitura de stat. A mai apucat sa strige „Pentru Romania Libera si Independenta”. Dupa cum merg
lucrurile si dupa cat de exact se confirma cuvintele lui, unul din numeroasele socluri golite in oras de statui parca pe el il asteapta. Oricum, chiar daca nu avem noi vreme acum de probleme esentiale, privind dialectic si bunele si relele, pentru o dreapta judecata a noastra asupra noastra insine, si pentru o corecta situare a lui, aici si acum, cu deplina obiectivitate fata de realitate, cu inversunare impotriva oricarei tiranii si a oricarui tiran, dar cu mila istorica fata de dictatorul care a devenit intre timp floare, cu ura si sila fata de Zidul Berlinului, care depozitase un virus durabil dar cu mila neputincioasa fata de imaginea lui cazand in genunchi si cu ochii inca vii, contemplandu-si pieirea in numele iubirii fata de poporul roman, introduc RECURS.

Poate ca sentinta va fi aceeasi. Poate ca Nicolae Ceausescu va fi si mai grav acuzat, dar cu siguranta ii vor fi recunoscute si meritele. Poate ca rejudecarea procesului sau intr-o deplina sinceritate ne va arata cat a fost sistem si cat a fost fiinta, in tot ce a fost si-am trait si-am indurat, dar cunoasterea si recunoasterea adevarului ne vor scuti de repetarea acelorasi erori. Poate ca vom intelege in sfarsit cine a avut interes ca Nicolae ceausescu sa moara atat de repede, poate ca vom afla cei cu noi.

De aceea, spre deculpabilizarea acestei tari mereu triste, spre limpezirea dosarului istoric al poporului roman, in procesul privindu-l pe numitul Nicolae Ceausescu, nu avem noi vreme de probleme esentiale, dar introduc RECURS !!!

loading...

Sursa: ro.netlog.com

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Stiri Extreme

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro