Codul Fiscal modificat de PSD scade veniturile corporatiștilor

by loading... Foto Timi Slicaru Eliminarea de la 1 februarie a plafonului de cinci salarii medii brute peste care nu se impuneau contribuțiile sociale și contribuțiile de sănătate a generat […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Foto Timi Slicaru

loading...
Foto Timi Slicaru

Eliminarea de la 1 februarie a plafonului de cinci salarii medii brute peste care nu se impuneau contribuțiile sociale și contribuțiile de sănătate a generat pierderi lunare de venituri de 2,4% pentru cei cu salarii de 3.500 euro brut, 5,5% pentru persoanele care au un brut de 4.000 de euro, 7,2% pentru angajații cu un brut de 4.500 euro, 8,5% pentru cei cu 5.000 de euro, 10,3% pentru salariații cu 6.000 de euro și 13,8% pentru cei cu 10.000 de euro. Este vorba despre sume cuprinse între 375 de lei (pentru un brut de 3.500 de euro) și 5.055 lei (pentru un brut de 10.000 de euro). Eliminarea plafonului este prevăzută de Ordonanța de Urgență 3/2017.

Guvernul Grindeanu intenționează să obțină pe această cale venituri suplimentare în jur de 1,9 miliarde de lei la buget în acest an, bani cu care PSD își poate ține în parte promisiunile de scăderi de taxe și de creșteri de venituri pentru anumite categorii de salariați. Ordonanța 3 lovește în aproximativ 65.000 de persoane care au salarii de peste 3.000 de euro, în special pe cele din industria IT. Reprezentanții Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS) au reacționat și au spus că o astfel de măsură, „fără a fi anunţată în prealabil, afectează negativ performanţa şi competitivitatea sectorului şi poate crea incertitudine, fapt ce poate afecta gradul de încredere în sectorul românesc de tehnologie şi înaltă performanţă“. „Cu o rată de creştere-record, cifra de afaceri a sectorului aproape că s-a dublat faţă de 2012, de la 1,87 miliarde de euro la 3,61 miliarde de euro în 2016, depăşind astfel 6% din PIB, conform estimărilor ANIS. De asemenea, productivitatea angajaţilor a crescut cu 35% în aceeaşi perioadă, de la aproape 29.000 euro în 2012 la 39.400 euro, conform estimării pentru 2016“, au declarat oficialii ANIS.

Schimbările aduse de Guvern

Eliminarea plafonului s-a făcut prin modificarea Codului Fiscal, mai exact, prin abrogarea mai multor alineate. De exemplu, articolul 139, alineatul 2, din Codul Fiscal, care se referă la plata CAS în cuantum de 10,5% de către angajat, prevedea până la 31 ianuarie 2017 că, „în situația în care totalul veniturilor prevăzute la alin. (1) este mai mică decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut, contribuția individuală de asigurări sociale se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului“. Guvernul Grindeanu a eliminat acest alineat. Articolul 157, alineatul 3, din Codul Fiscal, care se referea la obligația angajatului de a plăti 5,5% contribuția de sănătate, stipula: „Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, în situația în care totalul veniturilor prevăzute la alin. (1) este mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut prevăzut la art. 139 alin. (3), contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate se calculează în limita acestui plafon“. Și acest alineat a fost abrogat de Guvernul PSD.

Chestiunea salariului minim

Tot de la 1 februarie, salariul minim a fost săltat de la 1.250 lei la 1.450 de lei. Asta înseamnă un net de 140 lei în plus, adică o creștere cu 15,1% a veniturilor pentru cei plătiți cu salariul minim. Pentru angajator, aceasta înseamnă o cheltuială suplimentară cu forța de muncă. Astfel, dacă până la 31 ianuarie 2017 un angajator plătea 1.538 lei pentru un brut de 1.250 lei, acum el este nevoit să plătească 1.783 lei. Asta înseamnă că schimbarea nivelului salariului minim pe economie îi crește costul cu un salariu cu 16%. Dacă are 10 salariați, angajatorul va trebui să suplimenteze fondul de salarii în acest an cu aproape 30.000 de lei.

Analistul economic Iulian Bălan susține că, la prima vedere, măsura de creștere a salariului minim îi avantajează pe cei care câștigă atât, însă pentru economie și pentru restul societății nu este bună. „Cei care au în primul rând de suferit de pe urma unei astfel de decizii sunt șomerii, tinerii și muncitorii necalificați sau cu calificări slabe. Asta, pentru că le va fi mai greu să își găsească un loc de muncă, de vreme ce, prin majorarea salariului minim, devine mai scump pentru companii să-i angajeze. Practic, acestor persoane li se restricționează accesul pe piața muncii. Deși ar fi dispuse să lucreze pe salarii mai mici, pentru a-și găsi un loc de muncă, respectiv a dobândi experiență și abilități, nu li se permite să liciteze «prețuri» mai mici pentru munca lor, din cauza salariului minim. Pe de altă parte, majorarea salariului minim impune costuri suplimentare întregii economii. Toți antreprenorii trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar pentru a-și remunera angajații cu cele mai mici salarii. Care ajung adesea să-și piardă locul de muncă, fiind categoria la care se poate renunța cel mai ușor. Pe total, cel mai mult câștigă statul de pe urma majorării salariului minim pe economie, întrucât urmează să încaseze mai mulți bani din impozitul pe venit și din contribuțiile de asigurări sociale ale beneficiarilor acestui tip de remunerație. Și mărirea salariului minim reprezintă o decizie arbitrară, care nu se corelează cu productivitatea. Nu stimulează creșterea nivelului de trai și nici crearea de locuri de muncă. Poate aduce bugetului mai mulți bani, dar cu condiția să nu genereze șomaj. De fapt, mărirea salariului minim nu duce doar la șomaj, ci la stagflație, situație în care inflația, stagnarea sau recesiunea și șomajul survin simultan“, a scris Iulian Bălan pe blogul său.

Calcule

Salariul brut 13.405 lei – (3.000 euro) – încasează net 9.402 lei – nu a pierdut nimic

Salariul brut 15.750 lei – (3.500 euro) – încasează net 11.047 lei – a pierdut 375 lei (-2,4%)

Salariul brut 18.000 lei – (4.000 euro) – încasează net 12.625 lei – a pierdut 735 lei (-5,5%)

Salariul brut 20.250 lei – (4.500 euro) – încasează net 14.204 lei – a pierdut 1.095 lei (-7,2%)

Salariul brut 22.500 lei – (5.000 euro) – încasează net 15.780 lei – a pierdut 1.456 lei (-8,5%)

Salariul brut 24.750 lei – (5.500 euro) – încasează net 17.359 lei – a pierdut 1.815 lei (-9,5%)

Salariul brut 27.000 lei – (6.000 euro) – încasează net 18.938 lei – a pierdut 2.175 lei (-10,3%)

Salariul brut 45.000 lei – (10.000 euro) – încasează net 31.563 lei – a pierdut 5.055 lei (-13,8%)

Salariul se câștigă

Adrian Bența, consultant fiscal

Creșterea salariului minim pe economie nu trebuie să fie o recompensă oferită bugetarilor care au mers la vot. Pentru orice salariat, mai ales plătit la minimum, orice creștere este bună, dar nu același lucru se poate spune și despre cei care le plătesc aceste salarii.

În ultimii cinci ani salariul minim a crescut cu peste 200%, dar asta nu înseamnă că performanța angajaților a crescut cu același procentaj. Salariul trebuie mărit doar prin creșterea productivității. Efecte neplăcute ale acestei creșteri se vor vedea mai ales în sectoarele care folosesc în principal forța de muncă ieftină.

Sunt zone în țară în care există fabrici de manufactură care primesc materie primă din Occident, folosesc angajați plătiți cu salariul minim, iar produsele sunt exportate. La aceste întreprinderi, rata de profit este mică, iar o astfel de măsură crește riscul de șomaj Mai apare și posibilitatea ca banii să treacă și într-o zonă gri, prin reducerea, pe hârtie, a programului de muncă sau prin transferul banilor de salariu prin alt tip de contracte, de drepturi de autor sau civile.

Taie pofta de muncă

Eliminarea plafonului de cinci salarii medii brute peste care nu se impuneau contribuțiile sociale și contribuțiile de sănătate se aplică unui număr relativ mic de persoane.

Dar tocmai acești angajați, indiferent dacă sunt de la stat sau din sectorul privat, sunt cei care au responsabilități, creează plus-valoare. Iar faptul că acestora li se iau din banii pe care-i primesc în mână le taie din pofta de muncă, nu mai sunt stimulați.

Și mai apare și o nouă problemă: emigrarea forței de muncă înalt calificate și bine plătite, oficial.
Până acum, sectorul IT a avut unele facilități, dar acum se trezesc cu o impozitare de 10% a salariului care depășește 3 mii de euro.

De curând am vorbit cu un programator care are salariul de 5 mii de euro și care a decis să plece în Belgia, unde sunt alte condiții fiscale.

 

Sursa:  cotidianul.ro

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro