Cine și de ce vrea să înfigă laleaua E.Coli în brânza de la Brădet

Distribuie!by „Aveți magazine de desfacere la Fetești?” „Nu”, spune patronul fabricii de lactate din Brădet. „Ȋn Teleorman?” „Nu.” „Sibiu sau Bacău?” „Nu, nu avem.” Ȋn Fetești (Ialomița), Teleorman, Sibiu și […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
„Aveți magazine de desfacere la Fetești?” „Nu”, spune patronul fabricii de lactate din Brădet. „Ȋn Teleorman?” „Nu.” „Sibiu sau Bacău?” „Nu, nu avem.”
Ȋn Fetești (Ialomița), Teleorman, Sibiu și Bacău au fost înregistrate recent cazuri de copii diagnosticați cu sindrom hemolitic uremic (SHU).
Conform datelor oficiale prezentate de Ministerul Sănătății, la 11 martie a.c. „doi copii din Fetești, diagnosticați cu SHU au fost internați în secția de nefrologie a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii «Marie Curie»”. Un bebeluș de 6 luni a fost transferat de la IOMC, prezentând „o formă incompletă de SHU. Copilului i s-a depistat verotoxină pozitivă și este confirmat cu E-Coli O26”. Celălalt copil, în vârstă de 7 luni, are o formă severă de SHU, fiind necesară dializa peritoneală.
Luni, 14 martie a.c., alți doi copii, de această dată din județul Teleorman, au fost transferați la Spitalul „Marie Curie”. „În cazul primului, un copil în vârstă de 2 ani, din Alexandria, a fost confirmată prezența verotoxinei (n.r. toxina ce poate produce SHU). Despre cel de-al doilea copil, în vârstă de 7 luni, adus din Turnu Măgurele, autoritățile nu spun decât că „acesta are, în prezent, o stare bună de sănătate, deciziile medicale ulterioare urmând a fi luate după finalizarea analizelor de laborator și a anamnezei alimentare”.
Despre cazurile din Sibiu și Bacău, Ministerul Sănătății nu face nicio pomenire în comunicatele sale. Aflăm însă de existența lor din informarea remisă la 9 martie a.c. de Institutul Cantacuzino, în care se spune „pe scurt, am lucrat cu 3 tulpini umane pe care le-am obținut de la 3 pacienți/copii (1 din Argeș, 1 din Sibiu și 1 din Bacău) pe care i-am diagnosticat cu infecție cu E.Coli tip VTEC 026 (n.r. – cea responsabilă de producerea SHU)”. „Nu existau date epidemiologice sugestive că aceste alimente (n.r. brânza de la Brădet și carnea de pui dintr-o gospodărie din Bacău) ar fi fost consumate de vreunul dintre copii.”
Nu toți copii diagnosticați cu SHU din Argeș consumaseră brânză de la Brădet. Copiii de la Fetești, e deja știre de mare senzație, fuseseră hrăniți cu carne tocată din sarmale sau cu supă de pui. Deci, nu cu brânză! Ȋnsă niciunul dintre jurnaliștii care i-au poreclit pe acei copii „Supiță” și „Sărmăluță” nu s-a împiedicat și de amănuntul „brânzică”.
Alți jurnaliști, specialiști în domeniul sanitar, susțin că, în cazul copiilor care nu au consumat infama brânză, contaminarea cu E.Coli de tip VTEC 026 s-ar fi putut produce prin contactul uman. Adică, adulții care au ingestat bacteria, odată cu brânza, fără să prezinte apoi simptome, au intrat în contact cu copiii din Sibiu, Bacău, Fetești și Alexandria. E o teorie abracadabrantă. Ȋnsă e singura pe care autoritățile o au la îndemână, la o lună și jumătate de la declanșarea îmbolnăvirilor bebelușilor.
Știrea din Florența și documentele de la Pitești
Ieri, un ziar din Italia a anunțat că „un copil român în vârstă de 14 luni este spitalizat în orașul italian Florența cu sindromul hemolitic-uremic (SHU) după ce ar fi consumat brânză provenind de la o firmă din România”. Pentru italienii aflați în război deschis cu producătorii de brânză de la noi( detalii, aici), scandalul izbucnit în România a fost cât se poate de convenabil. Conform Gazetei Românești,„Coldiretti (Confederazione Nazionale Coltivatori Diretti), cea mai mare asociație care reprezintă interesele agricultorilor italieni, informează că în 2015 importurile de brânză italiană din România a ajuns la 1,6 milioane de kilograme de produs, un nivel record pentru importul de produse lactate dintr-o țară din Europa de Est”.
A mâncat sau nu copilul diagnosticat cu SHU în Italia brânză de la Brădet? Nu știm exact, știm doar că Autoritatea sanitară din Florența le-a recomandat cetățenilor „să nu consume produse lactate fabricate de firma SC Brădet SRL și să le predea cât mai rapid la magazinele de unde le-au cumpărat”. Un demers inutil. Astăzi, în conferința de presă, Marius Badea, patronul fabricii de la Brădet, a precizat că toate produsele fuseseră retrase de la vânzare din comunitatea europeană, deci și din Italia, încă de la începutul lunii martie.
Interesantă sincronizare, tot ieri, la câteva ore după ce a apărut știrea cu brânza de la Florența, un site a publicat „documente obținute în exclusivitate”, care „arată că în analizele recoltate de la 7 angajați ai fabricii Brădet a fost depistat E-coli patogen, iar trei dintre probele pozitive prezintă ambele gene vtx (vtx 1 si vtx2), verotoxina care provocă apariția SHU”. Șoc și groază! După ce-ți revii din ele, constați că „documentele” sunt, de fapt, prima pagina a unui raport înaintat, la 11 martie a.c., prefectului din Argeș de către Direcția de Sănătate Publică Argeș. De vinerea trecută avea prefectul acest raport pe birou. Și-a făcut curaj să dea presei prima pagină din el abia marți.
Ce spune raportul? Că 7 dintre angajații fabricii Brădet au ieșit pozitiv la testarea E.Coli. trei dintre ei pentru E.Coli VTEC. Ce nu spune raportul? Că cel care a solicitat efectuarea acestor analize pentru E.Coli este chiar patronul fabricii. Angajații fuseseră deja verificați la 29 februarie, după ce fabrica și-a oprit producția, iar analizele ieșiseră negative.
Testarea suplimentară s-a făcut prin intermediul Direcției de Sănătate Publică Argeș. La 25 februarie a.c., într-o conferință de presă, Cristian Soare, proaspăt numit prefect de Argeș, acuzase deficiențe de comunicare cu Direcția de Sănătate Publică  „Este o criză de comunicare și de asigurare a fluxului informațional între Direcția de Sănătate Publică și spitale, criză de comunicare care prin reacția întârziată a Direcției de Sănătate Publică a generat o stare de teamă în rândul populației. În acest context, am cerut demisia de onoare a doamnei director Sorina Honțaru și demisia conducerii Spitalului de Pediatrie Pitești”, spunea Cristian Soare. Nu și-a dat nimeni demisia. Dar, evident, de atunci au comunicat așa cum li s-a cerut. Ȋn cazul analizelor solicitate de fabrica Brădet, DSP Argeș a trimis rezultatele mai întâi prefectului, care le-a „scurs” spre presă, și mai apoi, adică după mediatizare, și solicitantului în cauză.
Ce nu mai spune raportul? Directorul fabricii Brădet susține că toți cei șapte angajați care au ieșit pozitiv la testarea E.Coli lucrau la ambalare, neavând contact direct cu produsele fabricate. Niciunul dintre acești angajați nu lucra la secția de brânzeturi.
Asta are, asta n-are, asta e câștigătoare
Ȋn raportul înaintat la 11 martie de DSP Argeș prefectului se precizează și că „s-a analizat la Centrul Național pentru Ȋncercarea și Expertizarea Produselor Larex: brânza Făgăraș (în ambalaj de 200 g) lot 172160222, termen de valabilitate 08.03.2016 și smântâna 12% grăsime (în ambalaj de 200g) lot 1135160223, termen de valabilitate 23.03.2016, ambele produse de SC BRÃDET SRL și s-a constatat prezența E.Coli, ufg/g ce depășește limita admisă de Regulamentul CE 2073/2005. (…) Culturile cu bacterii izolate de Laboratorul Larex au fost trimise la I.N.C.D. Cantacuzino pentru identificarea tulpinilor de E.Coli patogene”.
Fabrica din Brădet și-a oprit producția în 28 februarie a.c.. De atunci, au tot fost analizate contra-probele pe care ei sunt obligați să le păstreze, până la expirarea produselor trimise spre comercializare. Sunt aceleași contra-probe, pentru aceleași produse, analizate prima oară de ANSVSA care anunța, la 4 martie a.c., că „datele rezultate din verificări indică faptul că nu există o legătură directă de cauzalitate între brânza de vaci din lotul produs în data de 22.02.2016 și îmbolnăvirile copiilor diagnosticați cu SHU. Precizăm că, procesul de pasteurizare al laptelui materie primă asigură distrugerea bacteriilor din grupul Escherichia Coli (inclusiv O26), iar produsele rezultate sunt sigure pentru consum.”
Sunt aceleași contra-probe în baza cărora Institutul Cantacuzino anunța, la 9 martie a.c., că „rezultatul final al analizelor prin care s-au comparat profilul genetic al unor tulpini de E.Coli 026 izolate de la pacienți cu cele izolate de IISPV din brânză confirmă că acestea nu sunt identice.”
Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară (IISPV) recepționase, până pe data de 29 februarie 2016, un număr de 337 de eșantioane din probe prelevate din alimentele indicate de Ministerul Sănătății, inclusiv de la fabrica din Brădet.
Probele de brânză și smântână la care se face referire în raportul trimis de DSP Argeș prefectului sunt din același pachet de loturi ca și cele trimise, suplimentar, de patronul fabricii Brădet la IISPV, dar și la laboratoare din Germania, unde toate analizele pentru E.Coli au ieșit negative( documentulAICI).
E straniu că Direcția de Sănătate Publică Argeș susține contrariu, într-un raport dat publicității incomplet, pasând din nou cartoful fierbinte în curtea celor de la Institutul Cantacuzino.
Lucrurile par oricum complicate, pentru omul de rând. Se vorbește despre o bacterie, care poate fi de mai multe tipuri și care poate să producă toxina ce poate fi responsabilă pentru declanșarea SHU. Un lucru e cert: toate tunurile sunt îndreptate acum spre fabrica din Brădet. E dovada că autoritățile nu au găsit, până în acest moment, vreo altă explicație pentru îmbolnăvirea bebelușilor.
Ȋnsă la fel de cert este și faptul că sindromul SHU nu mai este un fenomen izolat la nivelul județului Argeș, în jurul fabricii ce joacă azi rolul acarului Păun. Sunt cazuri înregistrate și în Sibiu, Bacău, Ialomița, Teleorman. Iar SHU nu este o „boală sezonieră”, așa cum s-ar putea crede, în anul 2015 neînregistrându-se niciun caz, conform raportului CNSCBT (documentul, AICI)
Cine câștigă dacă se înfige laleaua E.Coli în brânza celor de la Brădet? Câștigă autoritățile, în credibilitate și în perseverența de a-și susține și demonstra teoriile. Cine pierde, dacă acuzațiile sunt greșite? Ceilalți copii care vor fi afectați de sindromul hemolitic uremic. Pentru că, dacă autoritățile merg acum într-o direcție greșită, cazurile vor continua să apară. Iar ele nu sunt cifre, raportate sau nu de către spitale, prin Direcțiile de Sănătate Publică, sunt niște copii nevinovați care suferă.

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro