Chevron va fora perpendicular pe falia seismică Vidraru-Snagov-Shabla

Distribuie!by Chevron va fora perpendicular pe falia seismică Vidraru-Snagov-Shabla Colonelul în rezervă Marian Rizea, Profesor Universitar Doctor Inginer, împreună cu alţi experţi geologi, au atras atenţia asupra riscului seismic alarmant […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Chevron va fora perpendicular pe falia seismică Vidraru-Snagov-Shabla

Colonelul în rezervă Marian Rizea, Profesor Universitar Doctor Inginer, împreună cu alţi experţi geologi, au atras atenţia asupra riscului seismic alarmant pe care îl implică unica tehnologie de exploatare a gazelor de şist, pe care Chevron va fi nevoită să o aplice în sudul Dobrogei. Specialiştii în geologie avertizează că falia seismică Vidraru-Snagov-Shabla, mai periculoasă chiar decât cea din Vrancea, s-a reactivat. Falia amintită este tangentă perimetrului Neptun din Marea Neagră, unde, cu permisiunea si insistenţa preşedintelui Băsescu, Chevron va face exploatări. Totodată, aceasta intersectează şi aria de securitate seismică a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. “Oricând putem avea o Fokuşima pe teritoriul naţional!”, spun specialiştii.

Pentru România sunt două veşti în ceea ce priveşte seismicitatea: una, proastă, cealaltă, foarte proastă. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune că ne putem aştepta oricând la un cutremur în zona Vrancea, care ar putea avea 7,6 grade pe scara Richter, adică mai mult decât cel din 1977. În plus, s-a reactivat falia tectonică Vidraru – Snagov – Shabla (nord-estul Bulgariei), care poate produce cutremure cu efecte mult mai grave decât cele ale seismelor produse în Vrancea.

În zona Vrancea, cutremurele se produc la adâncimi mari, de peste 100 de kilometri. Există, însă, o mulţime de alte focare de suprafaţă, dispuse pe aproape tot cuprinsul ţării, din Banat până în Dobrogea şi din Satu Mare până la Giurgiu. În cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 până la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. Conform datelor seismologilor români, aceste zone seismice de suprafaţă se activează o dată la 50 sau 100 de ani.

Harta seismicităţii din România pune în evidenţă 22 de focare seismice (foto, marcate cu linii roşii subţiri), altele decât cel din Vrancea. Acestea se activează periodic, o dată la 50 sau 100 de ani. Falia Vidraru – Snagov – Shabla s-a reactivat. În acest moment, avem practic încă două focare seismice pe lângă cel din Vrancea.

“România este o ţară activă din punct de vedere seismic şi ne putem aştepta oricând la cutremure de adâncime de 7,6 grade Richter în zona Vrancea. Din păcate, în acest moment se poate spune că s-a reactivat şi falia Vidraru – Snagov – Shabla, care se prelungeşte sub Marea Neagră, falie care produce cutremure de suprafaţă foarte periculoase”, a precizat Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii din Bucureşti. Diferenţa dintre cutremurele de suprafaţă şi cele de adâncime este că primele se resimt pe o arie redusă, dar lasă în urmă distrugeri uriaşe, aşa cum s-a întâmplat în Haiti, de pildă. Cele de adâncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime şi pagube atât de mari, cum a fost cazul, recent, în Chile.

“Trebuie să ne obişnuim cu ideea că suntem într-o zonă seismică. În Chile, de pildă, a fost cutremur de peste 8 grade, urmat de replici puternice, dar nu au fost aşa multe victime şi pagube materiale. Asta pentru că ei îşi contruiesc locuinţele pe structuri de şină de cale ferată. Adică ştiu că stau într-o zonă activă seismic şi sunt pregătiţi”, a adăugat specialistul.

În completarea celor spuse de Vasile Mocanu, profesorul Marian Rizea a precizat că falia Vidraru – Snagov – Shabla este tangentă perimetrului Neptun din Marea Neagră, unde urmează să se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de şist, interzisă în mai multe ţări europene, precum şi celui de securitate seismică al centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. “Oricând putem avea o Fokuşima pe teritoriul naţional! Este cazul ca toţi specialiştii români din ţară şi străinătate (cercetători, profesori universitari, ingineri geofizicieni, geologi, petrolişti şi gazişti) care au cunoştinţă despre riscurile şi ameninţările de acest gen, inclusiv Academia Română, să-şi spună punctul de vedere pentru a se lua o decizie corectă, în privinţa oportunităţii trecerii la exploatarea gazului de şist din perimetrele concesionate”, a afirmat acesta.

Profesorul Marian Rizea a trimis şi o scrisoare deschisă în care atrage atenţia în ceea ce priveşte pericolele care pot apărea din cauza fisurării hidraulice în perimetrul Neptun din Marea Neagră. Acesta cere statului să clarifice mai multe aspecte în legătură cu exploatarea gazelor de şist de către Chevron. Prezentăm, mai jos, scrisoarea deschisă a profesorului Rizea, adresată autorităţilor statului:

„Salutare, tuturor celor care gândesc şi simt româneşte!
Sunt col (r). prof. univ. dr. ing. Marian Rizea. Cei mai mulţi dintre destinatarii acestui mesaj mă cunoaşteţi, cu bunele şi mai puţin bunele lucruri pe care le-am făcut în cei 25 de ani ca ofiţer de informaţii şi contrainformaţii economice. Sunt inginer petrolist şi mi-am dat doctoratul în 2001, după mai bine de cinci ani de cercetări în care, sub coordonarea distinsului prof. univ. dr. ing. George IORDACHE de la UPG Ploieşti, am studiat în schelele Tg. Ocna, Ocnele Mari, Ocna Mureş etc. exploatarea zăcămintelor de sare, prin dizolvare cu ajutorul sondelor, cu o teză în premieră naţională. Respectabilii membri ai comisiei de doctorat, dar şi cei care au fost în sală la susţinerea publică, îşi amintesc, poate, cât de mult am insistat în încheierea expunerii ţinute în amfiteatrul Ap10 al UPG Ploieşti, să se sesizeze în mod oficial atât reprezentanţii SALROM Bucureşti (prezenţi în sală), cât şi ai celorlalte instituţii abilitate, despre pericolul iminent al producerii de catastrofe tehnico-ecologice, prin prăbuşirea plafoanelor unor câmpuri de exploatare a sării, în schelele mai sus menţionate, dar şi în alte zone. Mă ofeream atunci, împreună cu conducătorul meu de doctorat, să efectuăm gratis o lucrare de consolidare subterană a unor burdufuri subterane de saramură, după o reţetă şi tehnologie proprii, cu sprijin financiar şi tehnic din partea Ministerului Industriei. Semnalul meu public era un strigăt de disperare şi mare îngrijorare, rezultat al cercetărilor efectuate, un punct de vedere ştiinţific pe care doar câteva persoane iniţiate l-au putut înţelege în profunzime.
La aproape o lună de la afirmaţiile mele publice, au avut loc acele accidente tehnice la Exploatarea Ocnele Mari, judeţul Vâlcea, mult mediatizate, cu pierderi materiale mari şi consecinţe sociale negative, pe măsură.
Guvernul luase hotărârea alocării câtorva zeci de miliarde de lei pentru reabilitarea zonei. Am obţinut acceptul şefilor ierarhici (aşa cerea regulamentul militar – eram ofiţer în activitate) şi am prezentat soluţia tehnică pe care o stabilisem cu distinsul conducator de doctorat, la doi politicieni prahoveni, foarte cunoscuţi, pe care i-am vizitat la biroul teritorial, arătându-le documentaţia tehnică, care au apreciat iniţiativa şi au promis că vor face demersurile necesare, la Guvern. Unul, care a trecut în lumea celor drepţi, l-a rugat pe celălalt, un traseist politic, astăzi încă în Parlamentul României, să intervină direct la premierul Adrian Năstase. La câteva zile, am primit un telefon de la o tipă care susţinea că sună în numele unei persoane guvernamentale importante şi m-a rugat să fiu pregătit să mă prezint la Guvern. Nici până azi nu m-a mai chemat nimeni la Guvern, însă, între timp, au mai fost câteva prăbuşiri de câmpuri de exploatare, cel mai recent în 26 decembrie 2010 la Ocna Mureş. Am aflat că politicianul în funcţie (nu-i dau numele pentru a nu-i face o şi mai mare publicitate, fiind implicat într-un dosar penal mediatizat), ar fi sprijinit un SRL de apartament, desprins din Institutul de Cercetare a Sării Cluj, să obţină un contract de consolidare a exploatărilor de saramură de la Ocnele Mari, în valoare de câteva miliarde de lei. Patronul acelui SRL a decedat la puţin timp, lucrările au ramas nefinalizate, iar banii…
Multe dintre situaţiile critice similare, pe care le-am identificat pe teritoriul naţional în ultimii 15 ani, le-am inserat în cartea Asigurarea Securităţii Ecologice – Evaluarea riscului, Editura Academiei Naţionale de Informaţii, Bucureşti, ISBN 973-8297-68-0, 211 p., 2005, pentru care am primit o scrisoare de felicitare şi apreciere de la Directorul de atunci al SRI, domnul gl. mr. (r) conf. univ. dr. Alexandru-Radu TIMOFTE. Printre problemele subliniate în carte se află cele referitoare la Roşia Montană, haldele de steril radioactiv aflate în apropierea unor aşezări urbane, închiderile necorespunzătoare de mine de cărbuni, neecologizarea a mii de sonde PETROM etc., etc.
De mai bine de două luni tot scriu (la Monitorul de Petrol şi Gaze Bucureşti, Pulsul-geostrategic Braşov, sesiuni de comunicări ştiinţifice, diverse ziare etc.) despre posibile efecte negative în plan ecologic prin utilizarea tehnologiei de fracturare hidraulică (fisurare hidraulică) în exploatarea gazului de şist, iar bâlbele de la nivelul decizional cel mai înalt au produs îngrijorare şi nelinişte în rândul cetăţenilor României, solicit public, în baza dreptului de cetăţean al acestei ţări şi a Legii nr. 544 din 2001 (privind accesul la informaţiile de interes public), ca reprezentanţii legali ai statului să facă publice următoarele:

– Studiul de impact privind mediul înconjurător al lucrărilor de foraj pentru cercetare, efectuate de firma CHEVRON în perimetrul Nepun din platoul continental al Mării Negre.
– Ce garanţii legale dă statului român firma respectivă sau firma care va trece la exploatarea gazelor de şist din zona litoralului românesc, în cazul unor accidente tehnice cu consecinţe ecologice în proximitatea perimetrului Neptun? Dar a celorlalte potenţiale exploatări din România?
– Ce tehnologii de intervenţie vor fi utilizate dacă se va produce infestarea accidentală a pânzei freatice din zonele de lucru?

Ar mai fi multe întrebări de pus, inclusiv despre modul în care s-au încheiat aceste contracte, cât câştigă sau ce pierde statul român, dacă au fost respectate prevederile legale, dar acestea ar trebui să fie puse de către organele abilitate, în timp util.
Ceea ce mă îngrijorează pe mine este conţinutul unui e-mail pe care l-am primit în martie 2010 de la nişte specialişti petrolişti şi geologi. Atunci, nu i-am acordat prea mare atenţie. Rog pe cei care cunosc şi înteleg pericolul ce ne paşte odată cu producerea de mici cutremure prin utilizarea tehnologiei de fisurare hidraulică şi asocierea acestora cu acela al reactivării faliei seismice pe direcţia Vidraru-Snagov- Shabla, să tragă un semnal de alarmă, înainte de a fi prea târziu.
Cred că nu trebuie să fii mare specialist în geologie ca să realizezi că producerea de mici cutremure prin fisurarea hidraulică în perimetrul Neptun din Marea Neagră, poate activa ireversibil falia mai sus-menţionată şi poate aduce mai aproape în timp, un cutremur devastator.”



Sursa:http://www.ziuanews.ro

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro