CEAUŞESCU ŞI ÎNTREG ANTURAJUL LUI ERA SPIONAT CHIAR DE SECURITATE, ACEASTA FIIND ÎN REALITATE AFLATĂ ÎN SLUJBA INAMICULUI DE MOARTE AL NEAMULUI ROMÂNESC:

by Adrian Grigoriu: In acest articol al lui George Damian gasiți dovada că securitatea nu era nici pe departe în sluba lui Ceauşescu, precum zbiară de 25 de ani propaganda antiromâneasca, […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Adrian Grigoriu: In acest articol al lui George Damian gasiți dovada că securitatea nu era nici pe departe în sluba lui Ceauşescu, precum zbiară de 25 de ani propaganda antiromâneasca, şi de fapt el nu a fost și nici nu ar fi putut fi dictatorul pe care ni-l arată obsesiv aceeaşi propagandă.

loading...

Mai mult, când ne întrebam cine a comandat supravegherea şi rapoartele, vom ajunge la spionii evrei sub fals nume românesc care ocupau cele mai multe posturi în Securitate, în Comitetul de Stat al Planificării care distribuia toată producţia si produsele şi coordona atât aprovizionarea comerţului intern cât şi comerţul extern, aceşti spioni controlau toate mijloacele de comunicare cu publicul şi cinematografia.

Întrebarea “De ce l-a trădat Securitatea pe Ceauşescu?” are un răspuns clar şi răspicat când observăm ce făcea securitatea înainte de 1989 şi cine sunt beneficiarii trădării şi răspunsul se impune singur: “Securitatea l-a trădat pe Ceauşescu pentru că nu a fost niciodată în întregime românească, de fapt, a fost întotdeauna în serviciul Conducerii Neamului Evreiesc care a acţionat prin securitate astfel încât să creeze condiţiile că Statul să fie preluat de agenţii Conducerii Neamului Evreiesc prin uciderea lui Ceauşescu, a 1,100 de romani pentru a pune în aplicare planule de exploatare a patrimoniului Neamului Românesc.

Or fi fost şi mulţi romani patrioţi în Securitate şi probabil că au avut un rol important ca să fie stăvilit raul adus de aceşti străini şi înainte şi după 1989 dar nu au reuşit să schimbe situaţia, doar să o atenueze.

Nicolae Ceauşescu urmărit de Securitate: îi era frică de injecţii!

La 14 martie 1973 Nicolae Ceauşescu dădea de pământ cu şefii Securităţii: descoperise că şi el era urmărit pas cu pas. Avea pe masă două dosare voluminoase, pline cu note informative şi fotografii care se refereau la el. Toţi oamenii din jurul lui Nicolae Ceauşescu erau fie urmăriţi, fie transformaţi în surse ale Securităţii – chestie care l-a scos din sărite pe marele conducător. Unele pasaje din stenograma în care Ceauşescu se răţoia la mahării din Ministerul de Interne şi Securitate sunt absolut delicioase:

Ceauşescu: O altă notă este în legătură cu medicii care m-au consultat, ce au spus ei şi ce am spus eu, dar nu vreau să intru în amănunte. Din aceste note reiese că, de fapt, ele sunt date de medici care fac muncă informativă, care au participat direct la consult, pentru că toate aceste lucruri nu puteau fi cunoscute decât de cei care au participat direct. Aici se spune că s-a prescris un anumit medicament şi că pacientul este împotriva oricărui medicament injectabil.

Securitatea descoperise secretul lui Ceauşescu: se temea de injecţii! Drept urmare ministrul de Interne Ion Stănescu şi-a pierdut funcţia, în locul lui fiind numit Emil Bobu. Ceauşescu nu a reuşit să afle cine a dat ordin ca el să fie urmărit de Securitate, generalul Nicolae Pleşiţă mulţumindu-se să spună sec: „Vă raportez că exista această practică”. Ceea ce l-a enervat şi mai tare pe Nicolae Ceauşescu, care dorea să afle cui îi erau destinate informările despre propria lui activitate? Aveau cumva de gând securiştii să-i povestească tocmai ce făcuse?

Altă problemă era că nu doar Ceauşescu era urmărit de securişti, ci toţi şefii de partid – ceea ce năştea întrebarea: cine pe cine controla? Partidul pe securişti sau invers? Rezultatul acestui scandal a fost unul tragic pentru istoriografia română: toate dosarele informative asupra membrilor de partid strânse până în 1973 au fost predate Comitetului Central al PCR şi cel mai probabil au fost distruse. Poate am fi ştiut mai multe astăzi.

Stenograma şedinţei de lucru cu Colegiul Ministerului de Interne din 14 martie 1973, apărută în Florian Banu, Luminiţa Banu, Partidul şi Securitatea. Istoria unei idile eşuate, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2013

 

 

Sursa: http://www.george-damian.ro

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro