Căsătoriile homosexuale și descreștinarea Europei

Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

În 2018 nu e „politic corect” să spui că eşti împotriva a ceva sau anti cineva. Astfel de poziţii atrag etichete neplăcute: „intoleranţi”, „bigoţi”, „înapoiaţi”, „medievali” şi altele asemenea. E mai diplomatic să spui că eşti pentru sau în favoarea a ceea ce detestăm. Un exemplu e avortul. E mai diplomatic să spui că eşti „pentru dreptul la viaţă al copiilor nenăscuţi” decît că eşti „împotriva avortului”. Afirmaţia din urmă atrage reacţii negative. Sînt însă evenimente şi lucruri foarte serioase, care trebuie discutate pe faţă şi fără ambiguităţi, pentru a fi înţelese de către toţi. Legalizarea ori interzicerea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex sînt astfel de subiecte. Pe 6 şi 7 octombrie românii vor vota asupra unui aspect social unic în istoria omenirii, a creştinismului şi a civilizaţiei în general. Asupra instituirii ori nu a unei instituţii sociale în întregime necunoscute istoriei omenirii şi experienţei umane de pînă acum: căsătoriile homosexuale. Acest subiect aparţine bătăliilor spirituale cu care se confruntă generaţia noastră în raport cu un secularism agresiv, care caută să treacă peste noi asemenea unui buldozer şi să elimine valorile creştine. Deoarece legalizarea căsătoriilor homosexuale a avut consecinţe radicale şi negative în Occident, trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă ca să ne asigurăm că ele nu sînt legalizate în România.

loading...

1) O opoziție fermă

Trecem deci la subiect şi spunem din nou, aşa cum am tot spus-o din 2005 încoace, că sîntem ferm ÎMPOTRIVA căsătoriilor homosexuale. Nu ne e ruşine să abordăm subiectul din această perspectivă. Deseori, din 2005 încoace, am scris o mulţime de articole şi comentarii în care ne-am exprimat fără echivoc poziţiile împotriva căsătoriilor între persoane de acelaşi sex ori ale parteneriatelor civile (atît între persoane de acelaşi sex, cît şi între persoane de sex opus). Am făcut acelaşi lucru şi la nivel european şi internațional. De fapt, prima intervenţie internaţională pe care am făcut-o, la Agenţia Europeană pentru Drepturi Fundamentale, în 2008, a fost o pledoarie împotriva „căsătoriilor între persoane de acelaşi sex”. A fost un comentariu care ne-a atras multă critică din partea Agenţiei, care de fapt ne-a şi penalizat după cîţiva ani, respingînd cererea AFR de admitere în Platforma Consultativă a Agenţiei.


Cert e că ori de cîte ori ne-am exprimat opoziţia faţă de căsătoriile homosexuale am făcut-o în mod respectuos şi pe baza unor argumente lucide, raţionale şi fondate pe studii şi rapoarte sociologice şi de altă natură, peste care am dat de-a lungul anilor. Cu alte cuvinte, nu am exprimat opinii subiective, ci poziţii ferme şi clare, bazate pe date şi dovezi obiective. Astăzi vom face un scurt tur de orizont al acestor argumente, afirmînd din nou, în pragul referendumului, că ne opunem categoric căsătoriilor homosexuale şi că recomandăm tuturor românilor să voteze pe 6 şi 7 octombrie pentru căsătoria şi familia naturală. Pînă astăzi, însă, nu am argumentat împotriva căsătoriilor homosexuale din perspectiva faptului că ele facilitează decreștinarea Europei şi păgînizarea ei. Argumentația aceasta am formulat-o în vara acestui an, urmărind evenimentele petrecute în Irlanda catolică în doar ultimii trei ani, dar încă nu am avut oportunitatea s-o prezentăm publicului mai larg.

2) Irlanda la un pas de descreștinare

Căsătoriile homosexuale sînt un factor care facilitează descreștinarea Europei. Irlanda e un caz de studiu lucid în această privinţă. În mai 2015 irlandezii au decis, cu un vot de aproape două treimi pentru, legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex în ţara lor. Asta a însemnat, într-un sens, că irlandezii au votat să nu mai fie o ţară creştină. Pentru că a decreta în societatea civilă opusul a ceea ce Dumnezeu a rînduit, şi anume că bărbatul şi femeia alcătuiesc, prin căsătorie, „un singur trup” (Facerea 2, 24), înseamnă a respinge instituţia care păstrează şi transmite de la o generaţie la alta creştinismul şi credinţa în Dumnezeu: căsătoria şi familia creştină. Trei ani mai tîrziu, în mai anul acesta, irlandezii au votat, tot cu o majoritate similară, dezincriminarea avortului, adică uciderea copiilor nenăscuţi, fără consecinţe penale. Şi această lovitură dată doctrinei creştine a constituit un pas decisiv către întoarcerea Irlandei la păgînism.


Poate unii dintre noi îşi zic că „cerul nu s-a prăbuşit” (încă) şi că aici se termină procesul de secularizare a Irlandei. Nu tocmai. Luna viitoare Parlamentul Irlandei va lua în discuţie pasul următor înspre secularizarea completă şi decreștinarea totală a țării: eliminarea din Constituţia Irlandei a oricărei referinţe la creştinism, Dumnezeu, Biserica, Biserica Catolică, Trinitate şi dogmele creştine! Mintea secularistă e într-o permanentă stare de gestaţie diabolică. O dată zăgazurile rupte, avalanşa secularistă se prăbuşeşte peste societate şi îngroapă marele edificiu creştin clădit de 2000 de ani încoace cu sîngele martirilor.

Procesul de păgînizare a Irlandei e prevăzut să aibă loc în mai multe etape. În prima fază se prevede eliminarea din Constituţie a Articolului 40.6.1, care interzice blasfemia împotriva Bisericii. Urmează eliminarea ori reformularea Preambulului din Constituţia Irlandei care conţine referinţe la „Sfînta Trinitate”, şi „Divinul Domn, Iisus Hristos”. Pasul următor va fi eliminarea Articolului 6, care afirmă că autoritatea civilă decurge din „autoritatea poporului sub oblăduirea lui Dumnezeu”. Urmează Articolul 44, care afirmă că irlandezii datorează „închinare lui Dumnezeu”, cu „reverenţă şi respect”. Argumentul politicienilor irlandezi care urmăresc acest obiectiv e să aducă Irlanda „în pas cu lumea” şi cu „standardele europene”.

Dacă exemplul Irlandei nu vi se pare suficient, vă amintim că în ultimii 10-15 ani, adică perioada din istoria omenirii în care societatea occidentală a experimentat abolirea familiei şi a căsătoriei naturale, procentul occidentalilor care se declară creştini ori cu credinţa în Dumnezeu a scăzut vertiginos. Practic vorbind, Biserica Anglicană e pe moarte în Marea Britanie, la fel ca şi Biserica Episcolală din Statele Unite sau Biserica Luterană din Norvegia şi Danemarca. Numărul ateilor în Norvegia a crescut, procentul norvegienilor care se declară atei fiind mai mare ca al norvegienilor care se declară creştini. Iar dacă în America numărul ateilor nu a crescut îngrijorător, numărul persoanelor care se declară creştine a scăzut sub 80%, iar al celor care se declară fără religie a crescut la peste 20%. Corelaţia între secularizare – manifestată, printre altele, şi prin abolirea căsătoriei creştine – şi decreștinizare e lesne de observat.

3) Căsătoriile homosexuale nu au nici o utilitate socială

Am spus-o de mulţi ani şi o reamintim astăzi: căsătoriile între persoane de acelaşi sex nu au nici o utilitate socială. Nici un rost. La ce folosesc ele? Căsătoria naturală e utilă societăţii, datorită funcţiilor ei procreative şi parentale, asigurînd succesiunea în mod ordonat a generaţiilor umane. Nu am dat încă peste nici un comentariu ori articol care să fi explicat utilitatea socială a căsătoriilor homosexuale, motivul fiind acela că… nu există. Chiar şi homosexualii cu integritate intelectuală au scris şi afirmă curent că nu există motive întemeiate pentru instituirea căsătoriilor homosexuale.

4) Căsătoriile homosexuale nu sînt decît o modă frivolă

Tot de mai mulţi ani am explicat frivolitatea căsătoriilor homosexuale. Ele sînt o modă trecătoare şi un stil de viaţă care nu poate dăinui. Pentru primii 2 sau 3 ani după legalizarea căsătoriilor homosexuale, homosexualii se căsătoresc în număr relativ mare, din motive uşor de înţeles. Dar după 2 sau 3 ani, numărul lor scade vertiginos. Asta a fost experienţa Canadei, Marii Britanii, Franţei şi Noii Zeelande. Pe parcursul anilor v-am dat date statistice privind descreștarea constantă a numărului homosexualilor care se căsătoresc. Căsătoria e incompatibilă cu modul de viaţă promiscuu al homosexualilor. Majoritatea lor nu cred în monogamie şi nici n-o practică, ci practică „căsătoriile deschise”, care permit relaţii sexuale cu persoane terţe.

5) Căsătoriile homosexuale dăunează copiilor

De-a lungul anilor v-am semnalat o sumedenie de articole şi studii sociologice care atestă foarte clar efectul toxic, nociv şi nefast al căsătoriilor homosexuale asupra copiilor. Date statistice obţinute în ultimii 20 -25 de ani reflectă numeroase efecte negative. Copiii crescuţi de cupluri homosexuale, căsătorite ori nu, sînt mai slabi la învăţătură, au o incidenţă de recidivism mai ridicată, suferă de confuzie sexuală, tind să fie mai dependenţi de alcool, droguri şi tutun decît ceilalţi copii şi le lipseşte stima de sine.

6) Căsătoriile homosexuale cauzează confuzie sexuală și predispun la suicid

În ultimii ani explozia confuziei sexuale la copii şi adolescenţi a crescut enorm. Majoritatea covîrşitoare a acestor copii şi adolescenţi parvin din famlii „ne-tradiționale”, adică formate din doi bărbaţi ori două femei.

De asemenea, incidența suicidului e extrem de ridicată la copiii transgender. Recent a fost emis în Statele Unite un studiu conform căruia 50% din fetele care se consideră băieţi, ori şi-au schimbat sexul din fete în băieţi, au încercat să se sinucidă în ultimele 12 luni. La băieţii care se consideră fete, ori şi-au schimbat sexul în cel feminin, procentul a fost de 30%. Studiul a fost de amploare şi a cuprins 120.000 de tineri americani între 11 şi 19 ani. În 2017 aproximativ 150.000 de adolescenţi americani se identificau ca fiind transgenderi. Asta reprezintă o epidemie catastrofală, cauzată în primul rînd de modificările artificiale făcute de societatea seculară în relaţiile de familie şi căsătorie, care nu se conformează firescului şi naturii. Un alt articol, abia publicat, discută explozia transgenderismului în Western Australia, unde în ultimii partu ani numărul copiilor şi adolescenţilor care se identifică drept transgenderi a crescut de 350 de ori! Cu alte cuvinte, explozia transgenderismului se transformă într-un fenomen global.

7) Căsătoriile homosexuale ne subminează drepturile

Peste tot unde căsătoriile homosexuale au fost instituite, ele au dus la subminarea şi înăbuşirea libertăţilor şi drepturilor celorlati cetăţeni. Libertatea religioasă a suferit, creştinii care nu sînt de acord cu căsătoriile homosexuale fiind penalizaţi, excluşi din universităţi, de la locul de muncă, stigmatizaţi, excluşi din programe guvernamentale de interes public. De-a lungul anilor v-am dat sute de exemple de acest gen. Căsătoriile homosexuale au şubrezit şi libertatea de conştiinţă, creştinii fiind constrînşi, împotriva conştiinţei lor, să oficieze căsătorii homosexuale. Cei care s-au opus, într-un fel sau altul, au fost sancționați. Cazul lui Kim Davis, care a făcut un tur prin România anul trecut, e probabil cel mai cunoscut la noi. În vară, universitatea creştină canadiană Trinity Western University a pierdut un caz la Curtea Constituţională Canadiană pentru că nu permitea studenţilor să întreţină relaţii homosexuale. Ca urmare, era pe punctul să-şi piardă acreditarea şi Universitatea a cedat.

8) Căsătoriile homosexuale şi „gayspato”-ul homosexual

Știm bine că există o mişcare globală de penalizare a persoanelor care se opun căsătoriilor homosexuale, inclusiv intelectuali (academicieni, teologi, psihologi). În literatura on-line această mişcare anti-valori e numită „gayspato”. Intelectualii nu pot să-şi publice materialele care contrazic dogmele homosexuale ori transgenderiste. În România mişcarea homosexuală merge mînă în mînă cu CNCD, cele două avînd în comun o ură înverşunată faţă de creştini şi mişcarea pro-familie din România, urmărind, prin hărţuire şi denigrare, eliminarea noastră de pe scena publică.
Un ultim exemplu parvine recent din publicaţia britanică „The Spectator”, unde a apărut un articol despre atacurile înverşunate ale transgenderilor împotriva celor care nu sînt de acord cu ei, cerînd ca oamenii de bună-credinţă, ca şi cititorii acestor rînduri,. să fie internaţi în gulaguri de tipul celor staliniste!!! Iar în Statele Unite a fost publicată ştirea că un profesor american transgender a întocmit o listă a profesorilor care se opun transgenderismului, cu scopul de a-i ataca online!

9) Căsătoriile homosexuale cauzează declinul căsătoriei şi al familiei

Se pune persistent întrebarea: Au căsătoriile homosexuale un impact asupra familiei şi căsătoriei ca instituţii în general? Răspuns: fără îndoială. De cînd societatea experimentează căsătoriile homosexuale, numărul căsătoriilor în lumea occidentală a scăzut drastic. Tinerii au optat pentru concubinaj ori parteneriate civile. În schimb, asta a redus numărul căsătoriilor, a cauzat un declin demografic, a cauzat creşterea numărului copiilor care cresc fără mamă ori tată, ca şi instituirea familiilor sociale în detrimentul familiilor naturale. Ultimul studiu peste care am dat în această privință este „No Ring, No Baby: How Marriage Tends to Impact Fertility” („Fără verighetă, fără copii: căsătoria afectează fertilitatea”), de Lyman Stone. Articolul a fost publicat în martie 2018.

Conform autorului, „one vital driver of birth rates is marriage” („un factor decisiv care afectează rata naşterilor este căsătoria”). După Stone, fertilitatea în America a atins punctul de vîrf în 2009, iar apoi a scăzut vertiginos. Nivelul fertilităţii a rămas mai în întregime neschimbat la persoanele căsătorite, dar a scăzut vertiginos la persoanele necăsătorite care trăiesc în concubinaj ori parteneriate civile. Motivul principal, conform studiului lui Stone, e că „the changing cultural norms and values about sex, family, and religion […] may have reduced the value of marriage” („schimbarea normelor culturale şi a valorilor privind sexul, familia şi religia […] au redus valoarea căsătoriei”). Între 2006 şi 2013 procentul tinerilor americani care doreau să se căsătorească a scăzut de la 73% la 64%. Neîndoielnic, există o corelaţie palpabilă între ascensiunea parteneriatelor civile, iar apoi a căsătoriilor homosexuale, şi declinul drastic al interesului tinerilor pentru căsătorie şi al numărul celor care se căsătoresc.

10) Căsătoriile homosexuale schimbă vocabularul curent

În Occident, căsătoriile homosexuale au forţat o modificare drastică a vocabularului, modificări care au devenit şi mai ridicole în era transgenderismului. În unele ţări cuvintele „soţ” şi „soţie” au fost abolite din actele oficiale. La fel cuvintele „mama” şi „tata” sau „băiat” şi „fată”. Pînă unde vom ajunge?!

Căsătoriile homosexuale și descreștinarea Europei

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro