Cânepa, abandonată de români, aduce bani buni olandezilor. La Sebeş se produce fibră pentru Mercedes, BMW şi Bugatti

by “La Sebeş, un cetăţean olandez a ajuns să exploateze cea mai mare suprafaţă cultivată cu cânepă industrială din România pe care o foloseşte în propria fabrică pentru a produce […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“La Sebeş, un cetăţean olandez a ajuns să exploateze cea mai mare suprafaţă cultivată cu cânepă industrială din România pe care o foloseşte în propria fabrică pentru a produce fibre. Produsul ajunge, în final, pe mai multe modele de BMW, Mercedes, dar şi Bugatti.

loading...

Cândva o mină de aur pentru România, care ajunsese al treilea cel mai mare producător european, cultura de cânepă din ţara noastră a ajuns să nu mai existe, practic, după ce planta a fost trecută pe lista narcoticelor, făcând cultivarea ei periculoasă din punctul de vedere al investitorilor. Însă domeniul începe să reînvie cu ajutorul unor investitori olandezi. HempFlax, cel mai mare procesator olandez de cânepă, a devenit şi cel mai mare cultivator din România, potrivit datelor furnizate ECONOMICA.NET de către Agenţia de Plăţi pentru Agricultură. În fabrica pe care o operează de la începutul acestui an, olandezii produc fibră de cânepă necesară în industria auto pentru profilele de uşi. Cu cânepa din Sebeş se lucrează astfel uşile de la patru serii BMW, unele modele Mercedes şi, în cantităţi foarte mici, Bugatti.

600 de hectare de cânepă în Alba

Cele trei societăţi pe care HempFlax le controlează în ţara noastră, Agraficient SRL, Dronkers Grond SRL şi Agro Paraiso Sebeş SRL, exploatează în Sebeş, Pianu şi Petreşti, judeţul Alba, aproximativ 600 de hectare, reprezentând jur de 90% din suprafaţa totală cultivată cu cânepă din România, după ce, în 2012, a început la drum cu numai 25 de hectare.

Potrivit termene.ro, cele trei societăţi sunt deţinute sau administrate de cetăţeanul olandez Lucas Mark Reinders .

În luna aprilie a acestui an, compania olandeză a inaugurat prima unitate de procesare a tulpinilor de cânepă, singura din România, pe care a construit-o la Sebeş, în urma unei investiţii de 5 milioane de euro. În ţara noastră mai există o singură unitate de procesare a seminţelor de cânepă, la Salonta, unde omul de afaceri Dan Lăzărescu a investit în 2007 din fonduri SAPARD în jur de 1,7 milioane de euro în singura unitate de procesare din Europa unde se obțin toate produsele din semințe de cânepă sub același acoperiș.

Fibra de cânepă de la Sebeş ajunge la producătorii de componente din industria auto care lucrează pentru BMW, Mercedes şi, în mică parte, pentru Bugatti, modelul Veyron.

“Anul acesta cultivăm 600 de hectare atât în arendă, cât şi în proprietate. În 2015 am avut în jur de 460 de hectare. Încercăm să creştem cu aproximativ 100 de hectare pe an”, a povestit pentru ECONOMICA.NET Oana Suciu, general manager HempFlax România. Pentru fabrica lor, olandezii au încheiat contracte şi cu alţi cultivatori din zonă şi sunt în faza de negocieri cu alţi câţiva. Aceasta estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 6 milioane de lei.

“În luna martie am început producţia într-un singur schimb, cu 13 oameni. Fabrica este gândită la o capacitate de 3 schimburi, echivalentul a aproximativ 5.000 de hectare şi 45.000 de tone de tulpini procesate. Acum, lucrăm cu trei cultivatori din zonă, iar pentru anul viitor suntem în discuţii avansate pentru a colabora cu alţi fermieri din Iaşi şi Timişoara”, mai explică managerul care potrivit căruia, “mai mult de 3.000 de hectare nu cred că putem strânge în această zonă”. “În zona noastră nu putem opera cu fermieri aflaţi la distanţe mai mari de 25 de km. Nu are sens. Nu este inteligent din punct de vedere economic, logistic- tulpinile sunt foarte grele-şi nici nu ne permite să împărţin riscul vremii. De aceea am ales să lucrăm cu producători din Vest şi Nord”, mai spune Suciu.

Cânepa, o cultură cu profituri importante

Din estimările HempFlax, investiţiile necesare înfiinţării unui hectar de cânepă ajung la 800-900 de euro, dar şi profiturile pot fi însemnate având în vedere că se pot valorifica atât tulpinile, cât şi seminţele. Spre exemplu, producţia poate ajunge la 5 tone de tulpini la hectar şi cel puţin 600 de kg de sămânţă, din care se pot încasa în jur de 1.000-1.200 de euro. “Există interes pentru această cultură, dar mai ales din partea celor mici. Problema este însă că cei mici nu au banii necesari pentru a investi, spre exemplu, într-o combină de care au nevoie şi care costă în jur de 190.000 de euro. Cu aceasta poţi recolta 500 de hectare pe sezon, dar, dacă nu ai aceste 500 de hectare, investiţia nu are sens”, mai povesteşte managerul Hemp Flax care face aceste lucrări pentru fermierii din Alba cu care colaborează.

Subvenţiile sunt bune, dar nu trebuie să te bazezi pe ele

Cultivatorii de cânepă pot beneficia atît de subvenţia pe suprafaţă, cât şi de ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal (ANT 3). Anul trecut, spre exemplu, sprijinul cuplat a fost de 194 de euro/ha. “În total, probabil că anul acesta subvenţia va fi de 350-270 de euro pe hectar”, estimează managerul companiei. Ea mai spune că subvenţia ajută în mod sigur, “dar nu te poţi baza pe ea”. Această cultură permite să îţi faci planul de business fără a include şi subvenţia”, spune aceasta.

Din datele APIA, pentru anul de plată 2015, pentru in fibră şi cânepă pentru fibră s-a alocat un plafon de 8,2 milioane de euro. Nu s-a stabilit însă ce sumă va reveni fermierilor pentru fiecare hectar. “Facem precizarea că implementarea noilor obiective aduse de Noua Politică Agricolă în perioada 2015 – 2020 a presupus un efort considerabil atât din partea MADR care a elaborat strategiile și reglementările specifice în domeniile sale de activitate, cât și la nivelul APIA, care trebuie să respecte și din punct de vedere tehnic toate cerințele. De asemenea, implementarea modificărilor în cadrul Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS), instrument cu ajutorul căruia se gestionează cererile de plată a decurs anevoios, multitudinea modificărilor necesitând timp de analiză, descriere şi dezvoltare de soft. Urmează ca în perioada imediat următoare să se stabilească atât cuantumurile cât și suprafețele eligibile pentru fiecare cultură (ANT 2, 3, 4 și 5) în parte, și să se efectueze plățile către beneficiari. La acest moment este aproape finalizată retehnologizarea sistemului informatic, cât și implementarea noilor funcționalități în mediul de producţie, necesare calculului și aprobării plăţilor în condiţiile stabilite prin cadrul legislativ”, au transmis ECONOMICA.NET oficialii APIA.

Cum a dispărut o cultură vedetă a României

Până în 1990, România era a treia ţară producătoare de cânepă din lume, cu o suprafaţă cultivată de aproximativ 49.000 de hectare, dar includerea sa pe lista plantelor narcotice a limitat spre zero interesul producătorilor. Mai mult, fiind o cultură care necesită foarte multă muncă fizică, mulţi au fost descurajaţi să mai cultive. În 2010, spre exemplu, s-au cultivat cu cânepă doar 23 de hectare de teren, iar la nivelul lui 2014 suprafaţa cultivată era de peste 765 de hectare.

canepa_09889900

“Decizia de a investi în România a fost luată ca urmare a istoriei acestei plante aici. România are şi solul, şi clima necesare acestei culturi, astfel că, spre deosebire de Olanda, de aici se poate recolta atât tulpina, cât şi sămânţa. De asemenea, investitorul a sperat că va găsi aici şi know-how-ul necesar, ceea ce nu s-a întâmplat. Vechii fermieri nu au transmis noilor generaţii ştiinţa lor”, explică Suciu.”[1]

SURSE

  1. http://www.economica.net/mobile/canepa–abandonata-de-romani-recuperata-de-olandezi–la-sebes-se-produce-fibra-pentru-mercedes–bmw-si-bugatti-_126100.html
  2. Foto: economica.net

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro