Candidatul Marionetă. Klaus Iohannis şi iluzia democraţiei. Dan Tomozei despre FILIERA GERMANĂ. Acum susţinută de REŢEAUA RUSEASCĂ

Distribuie!by Candidatul Marionetă. Klaus Iohannis şi iluzia democraţiei. Dan Tomozei despre FILIERA GERMANĂ. Acum susţinută de REŢEAUA RUSEASCĂ loading... FILIERA GERMANĂ – Construirea unui lider marionetă, Klaus Iohannis de Dan […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Candidatul Marionetă. Klaus Iohannis şi iluzia democraţiei. Dan Tomozei despre FILIERA GERMANĂ. Acum susţinută de REŢEAUA RUSEASCĂ

Klaus Werner Iohannis
FILIERA GERMANĂ – Construirea unui lider marionetă, Klaus Iohannis
de Dan Tomozei
În urmă cu 16 ani, pe când mă aflam la Sibiu, am realizat prima investigaţie în care, printre personajele vizate, miniştri, prefecţi, lideri locali de partide aflate la guvernare, oameni de afaceri, directori de instituţii publice şi private, apărea numele actualului lider PNL, Klaus Iohannis. Pe atunci, era un proaspăt inspector general adjunct la Inspectoratul Şcolar Sibiu. A fost primul pas făcut pe scara scensiunii publice, pentru ca în în 2014 să îl vedem candidând la funcţia de preşedinte al României. Sunt câteva chestiuni care nu s-au schimbat în cei 16 ani, în evoluţia lui Klaus Iohannis: incapacitatea de a dialoga şi lipsa de răspunsuri coerente în privinţa implicării în afacerile imobiliare în care au fost atraşi mulţi “investitori” germani. Din 1998, până în urmă cu patru ani când am plecat din Sibiu, am privit cum instituțiile publice, politicienii locali și naționali, oamenii de afaceri, societatea românească, a privit cu admirație un individ lipsit de scrupule, bolnav de avere și putere.
1 Tribuna, 11 septembrie 1998 1În 1998, în cotidianul Tribuna, am publicat o anchetă în serial, în care lansam un semnal de alarmă cu privire la înstrăinarea imobilelor de patrimoniu din Sibiu: “A fi sau a nu fi Antje Schmidt-Classen” (Tribuna, 11 septembrie 1998) și “Din nou despre Școala de Surdomuți Sibiu – Afacere sau gest caritabil?” (Tribuna, 22 octombrie 1998)
Primul pas viza atribuirea administrării unui imobil şcolar în sarcina unei fundaţii germane, printr-o simplă adeverinţă emisă ilegal de Inspectoratul Şcolar Sibiu. Pornind de aici, am ajuns să decopăr o reţea de tip mafiot construită imediat după 1990, reţea care ajunsese în perioada 1990 – 1998 să dispună numirea persoanelor potrivite în funcţiile de decize ale judeţului: prefecţi, preşedinţi de Consiliu Judeţean, lideri de partide … Absolut toate aceste numiri aveau legătură cu ajutorele care veneau din Germania, ajutoare controlate de fundaţia germană care venea să ajute Şcoala de hipoacuzici din Sibiu.
Ajutoarele umanitare, mită politică
2 Tribuna, 11 septembrie 1998 2Aşa cum se poate vedea în ancheta publicată în Tribuna la datele de 11 septembrie 1998, respectiv … octombrie 1998, în numele copiilor suferinzi de hipoacuzie, în România, la Sibiu, erau trimise din Germania tiruri cu materiale de construcţii, cabinetele medicale, zeci de tone de produse alimentare. Prin intermediul filierei deja construite în ianuarie 1990, toate intrau în România fără să proceduri vamale. Ulterior, erau distribuite cu destinaţie precisă, aşa fiind înfiinţate primele cabinete medicale private, primele en gross-uri, primele firme de succes ale Sibiului şi primii milionari.
Pionul Iohannis … devine rege
3 Tribuna, 22 octombrie 1998 1Pion în toată această reţea mafiotă, Klaus Iohannis a devenit persoană publică odată cu scandalul tentativei de înstrăinare a clădirii de patrimoniu aparţinând Asociaţiunii ASTRA. Promovat de fostul ministru de Interne Gavril Dejeu, în prezent unul dintre cei mai vocali susţinători ai actualului lider liberal, Iohannis susţinea în 1998, la fel ca şi acum, nevoia eforturilor de apropiere de Europa, cu orice risc şi efort, chiar şi prin renunţarea la patrimoniul naţional.
Odată ce scandalul a devenit public, în urma articolelor succesive şi a implicării Comisiei de Abuzuri din Camera Deputaţilor, tentativa luării în administrarea a şcolii a fost blocată. La scurt timp, inspectorul școlar general Florin Droc (PNŢCD) a fost demis din funcţie, iar la propunerea lui 4 Tribuna, 22 octombrie 1998 2Dejeu a fost promovat Klaus Iohannis. Tot Dejeu a fost cel care a propus lansarea candidaturii lui Iohannis la Primăria Sibiu, împotriva candidatului PNŢCD, iar din anul 2000, Iohannis devine persoană publică în toată regula.
Despre moralitatea fostului ministru țărănist Gavril Dejeu nu trebuie spus mai mult decât faptul că, în anii din urmă, a fost unul dintre apărătorii și susținătorii înverșunați ai președintelui Traian Băsescu, cu precădere în perioada referendumului de demitere din 2012.
Eliminaţi din viaţa publică, ameninţaţi cu moartea
Toţi cei care au încercat să dezvăluie sau să ancheteze afacerile derulate în spatele fundaţiei germane, ajutoare evaluate în 1998 la milioane de mărci germane, au avut de suferit. Direcotri de instituţie, prefecţi, poliţişti, rând pe rând, au fost eliminaţi din viaţa publică, fie prin demiteri, trimiteri în judecată sau … amininţări cu moartea. Una dintre victimele reţelei mafiote de la Sibiu a fost un căpitan de poliţie, 3 Tribuna, 22 octombrie 1998 1 faximil Bjudiciarist, care în urma presiunilor şi atacurilor instituţionale, a ajuns la un atac cerebral după ce dosarul ajutoarelor de la Şcoala de hipoacuzici a fost blocat de superiori. Mai mult, poliţistul a fost deferit anchetelor interne pentru abuz, cercetări care au condus la cedarea stării de sănătate a celui care a îndrăznit să demareze ancheta.
3 Tribuna, 22 octombrie 1998 1 faximil ADupă luni de anchetă, după ce sibienii au prins curaj să vorbească, afacerea transferului Școlii de Hipoacuzici din Sibiu a fost blocată cu sprijinul Comisiei pentru Abuzuri din Camera Deputaților. În toamna anului 1998, deputatul PDSR Ion Honcescu, președintele Comisiei, a reușit să capaciteze interesul instituțiilor statului pentru a bloca primul scandal în care Klaus Iohannis apărea în spațiul public, scandal care avea să îl propulseze spre funcția de primar al Sibiului simultan cu evoluția imobiliară.
Investitorii germani, decidenți și lideri în partidele locale
2 Tribuna, 11 septembrie 1998 2 faximil AScriam în 1998, având documente originale, cum prefecţii de Sibiu de după 1990 au devenit protectori ai afaceriştilor germani, care, în anul 2014, se poate demonstra că au devenit proprietari ai celor mai multe imobile din zona centrală a oraşului păstorit de Iohannis. Aşa au apărut valurile de revendicări imobiliare, iar odată cu acestea şi falşii moştenitori. Între beneficiarii imobilelor, aşa cum deja bine se cunoaşte, se numără şi primarul Klaus Iohannis, puternic sprijinit de „investitorii” veniţi din Germania. Se ştie că mulţi dintre aceşti investitorii s-au îmbogăţi în România, iar o parte dintre ei au fost identificați ca fiind foşti ofiţeri STASI. De ani de zile, investitorii germani au ajuns lideri ai organizaţiilor politice la Sibiu, fie că vorbim de PD, PDL sau PNL, fiind principali finanțatori ai campaniilor electorale locale, naționale sau prezidențiale, așa cum s-a confirmat și în această toamnă.
Linişte în presă, pentru imaginea lui Iohannis
Infiltraţi la toate nivelurile de decizie locală, speculând dorinţa de parvenire a liderilor sibieni, partenerii de afaceri ai lui Iohannis au ajuns să decidă la nivelul imaginii publice, astfel încât, încă din primul mandat de primar, Iohannis nu a mai fost deranjat de niciunul dintre ziariştii sibieni. După 2004, la Sibiu, am rămas doar doi: subsemnatul şi Marius Albin Marinescu, direct afectat de retrocedările ilegale ale lui Iohannis.
“Investitorii” germani au ajuns să controleze presa locală, iar prin alianţe economice, cele mai influente organe media: Tribuna şi Antena 1 Sibiu, au fost reduse la tăcere prin contracte cu Primăria sau facilităţi pe domeniul public. Odată cu schimbarea patronatului la Tribuna (Ilie Carabulea) şi Antena 1 Sibiu (franciză Ilie Presecan), cele două influente instituții media locale au renunțat la anchetele demarate, devenind cele mai obediente și servile în relația cu Iohannis. Servilismul a mers până acolo încât, în campaniile electorale locale, la Antena 1 Sibiu, liderii PC Sibiu erau desființați în emisiuni și dezbateri TV.
Aici a “învățat” Iohannis că presa nu are altă treabă decât aceea de a citi întrebările primite în plic. Așa a ajuns primar fără contra-candidat, refuzând orice confruntare, orice dialog în plan politic, administrativ și economic local. Mai mult, prin contracte de loialitate, Iohannis și organizatorii Capitalei Culturale Europene 2007, au impus tăcerea și imaginea superlativă cu privire la subiectul care a consumat peste 100 de milioane de euro de la bugetul de stat.
Aceasta este explicația pentru care, la Sibiu, alegătorii lui Iohannis află abia în 2014 despre afacerile imobiliare derulate de imaculatul primar, lider PNL, candidat la președinție.
În articolul “Iohannis, singurul cinstit din orașul cu arestați și sinucigași” am arătat evoluția recentă a primarului de Sibiu, evoluție protejată de toate guvernările succedate în perioada 2000 – 2014.
Așa cum am afirmat și cu alte ocazii, nu pot decât să constat cu satisfacție că, în lupta electorală prezidențială, presa centrală românească a binevoit să se preocupe de construcția imaginii și imperiului cetățeanului Klaus Iohannis. Un cetățean promvat de cercurile de interese interne și străine, o marionetă în spatele căruia s-au aliniat personaje fie condamnate, fie care au ajuns să se sinucidă, fie politicieni care au renunțat la patriotism și moralitate.
Înainte de a părăsi România, în volumul “Iluzia democrației – Bariere în calea accesului la informația publică”, am prezentat o parte dintre afacerile în care a fost implicat Iohannis, afaceri abordate, acum, grației campaniei electorale, în presa centrală.
Sursa: Dan Tomozei Blog via Ziaristi Online
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro