Austriacul care ne lasă de zece ani fără păduri

Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

 
Gerald Schweighofer a venit în România în 2003 ca investitor străin, cu planul de a face afaceri cu lemn. A început cu o fabrică la Sebeş şi se pregăteşte să o deschidă pe a cincea. Astăzi, cam 89.000 de vagoane de tren pline cu buşteni intră anual pe porţile fabricilor sale. Într-un vagon de tren intră circa 45 de metri cubi de lemn, iar firma austriacului prelucrează anual circa patru milioane de metri cubi.


Deşi au circulat multe zvonuri despre el, omul de afaceri nu este implicat în nici o cercetare penală, nefiind suspectat de vreo încălcare a legii. Lucrează “nemţeşte”, cu documente, fără să taie vreun copac fără acte şi fără să cumpere vreun buştean “la negru”.

loading...

Este drept că a beneficiat încă de la început de oarecare ajutor din partea oamenilor politici de pe la noi, dar asta este altă poveste.




O lege l-a scos din Austria
Probabil că prin 2001, când era încă asociat cu marea companie italiană de exploatare a lemnului, Stora Enso Timber, Gerald Schweighofer nici nu auzise de Rădăuţi, Siret sau Sebeş. Însă o schimbare legislativă din Austria, care viza conservarea pădurilor şi exploatarea sustenabilă a pădurilor, era deja pregătită şi urma să intre în vigoare din 2002.
 

O altă lege l-a adus în România
Iar efectele vizitelor sale au început să se vadă. Cumva a reuşit să intervină pe lângă fostul prim-ministru Adrian Năstase pentru adoptarea în regim de urgenţă a două acte normative prin care s-au creat, practic, condiţiile demarării exploatării masive a fondului forestier de orice firmă din România sau de oriunde.

A fost promovată o ordonanţă de urgenţă pentru încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare- cumpărare pe termen lung a masei lemnoase, aprobată în acelaşi an prin lege. În 2003, când au început licitaţiile, doar firma lui Schweighofer avea capacitatea de a prelua aceste contracte – ceea ce s-a şi întâmplat.

Au urmat zece ani de prosperitate pentru investitorul austriac. Acum are patru fabrici în România, iar la anul o deschide pe a cincea. Asta, deşi cu numai un an în urmă spunea că nu va mai deschide încă o fabrică.

Nici nu e de mirare dacă e să observăm ce bani a făcut doar în ultimii cinci ani: profit net de 330 milioane de euro în perioada 2008 -2013 şi o cifră de afaceri cumulată de 1,9 miliarde de euro. Echivalentul în lemn este uriaş.


paginadeagricultura
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

2 thoughts on “Austriacul care ne lasă de zece ani fără păduri

  1. Pe asta nu-l ia imeni la intrebari ca si pe Verestayi Atilla ? Ce face DICOT cu astia care au devalizat aurul verde al tarii,transformandu-l in ruina,iar ei imbogatindu-se cu miliarde de euro din bogatia tarii ? Padurile taiate nu le mai recuperam dar macar sechestrati-le averea si recuperati miliardele de euro de la acesti mizerabili.Hai la treaba DICOT ca Doamne multe mai ai de facut !!!

    1. Ptr. ce sa-l ia? omul lucreaza legal. Problema este legea si cei care isi vand lemnul pe nimic. Daca maine se da o noua lege, ca si cea din Finlanda, sau Austria, va inchide si Schweighofer cele 4 fabrici din Romania.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Citește mai multe:
ONU: „Europa ar avea nevoie până în 2025 de 159 de milioane de imigraţi” George Soros: „În felul acesta, rasa albă va dispărea”

George Soros – „Pot afirma cu siguranţă că ultima generaţie de copii albi se naşte

Documentele fundațiilor lui Soros dovedesc cât și cum a finanțat magnatul american CONTRACARAREA politicienilor care apără interesele naționale

Rolul jucat de miliardarul american de origine maghiară George Soros în diverse „revoluții” colorate nu

Două manipulări grosolane au scos lumea în stradă. Autorii lor sînt Klaus Iohannis şi Laura Codruţa Kovesi! Comisia de la Veneţia recomandă un prag şi mai înalt pentru incriminarea „abuzului în serviciu”

Comisia de la Veneţia recomandă un prag şi mai înalt pentru incriminarea „abuzului în serviciu”

Acordul postum al unui tânăr decedat în Colectiv, pentru ca dosarul său medical să ajungă la părinți | „Îmi cer scuze că nu am avut prezența de spirit să vă întreb atunci, pe loc, dacă voi mai ieși viu de acolo”

  „Toate informațiile privind starea de sănătate a pacientului sunt confidențiale chiar și după decesul

Închide