Anul trecut, an neelectoral statul a cheltuit 120 de milioane de euro pe festivaluri cu mici si bere | suntem chiar proștii planetei?

Distribuie!by ROMÂNIA FESTIVAL. Suntem codași la aproape tot ce ține de un nivel de trai și de civilizație. Inaugurăm, cu mare fast, toalete de fete în școli și scări de […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

ROMÂNIA FESTIVAL. Suntem codași la aproape tot ce ține de un nivel de trai și de civilizație. Inaugurăm, cu mare fast, toalete de fete în școli și scări de incendiu în grădinițe, stăm cu wc-urile în curte, mergem pe drumuri pline de gropi, dar adormim într-o plăcere de moment. Festivalurile din România, organizate din bani publici, ne-au costat, anul trecut, cel puțin 120 de milioane de euro. Iar 2017 a fost un an banal, fără alegeri și fără importanță istorică, dar în care suma pe care am dat-o pe distracție ar fi suficientă cât să construim trei spitale. Sau vreo 10.000 de toalete în școli. În 2018, doar sărbătorirea Centenarului ne costă 150 de milioane de euro.

loading...

Festivaluri există pretutindeni în lume și, de multe ori, sunt implicate și autoritățile locale. Nu spunem că organizarea lor este o greșeală. Spunem doar că, la noi, raportul dintre civilizație, educație și petreceri este nedrept. Vedem cum problemele rămân, dar petrecerea continuă. Mai zgomotos, mai des și mai scump.


La ce ajută, dincolo de distracție, i-am întrebat chiar pe primarii care dau banii. Așa am aflat că scopul lor nu este educarea electoratului, ci doar amăgirea lui. Ne păcălesc cu un foc de artificii, cu un mic și o bere. Ne mint aproape lunar că viața nu-i atât de rea că n-avem spitale decente, școli la nivel european, drumuri care să ne ducă în siguranță. În definitiv, aleșii ne vând scump și din ce în ce mai des câte o iluzie a binelui.

România Festival a ajuns să ne coste mult, poate prea mult. Nu pretindem că avem suma reală. Banii fără număr, recunoaștem, ne-au depășit. 120 de milioane de euro reprezintă doar suma de start, cea dată din pixul președinților de consilii județene și de primarii orașelor mari, fără a pune la socoteală și primăriile de comună sau cele ale orașelor mai mici. Practic, un bulgăre de zăpadă care, la final, ar putea fi de vreo două-trei ori mai mare.


Iar banii sunt, de multe ori, ascunși prin hotărâri de consilii locale și județene, prin licitații cu titlu vag sau mascați prin fonduri nerambursabile sub pretextul de “bani pentru cultură și tineret”. La solicitări, instituțiile au răspuns, de cele mai multe ori, la fel de vag și de incomplet.

Cele 120 de milioane de euro din 2017 cresc proporțional cu importanța istorică în 2018. În anul Centenarului, Guvernul a alocat 150 de milioane de euro doar pentru petrecerile de 100 de ani.

Moldova, capitala săracă în România Festival 


De Ziua Micii Uniri, am văzut pentru prima dată oameni care se revoltă împotriva festivalurilor. Ieșenii și-au strigat, în plină sărbătoare națională, adevăratele nevoi: autostrăzi și spitale. Iar Iașiul este, totuși, un oraș mult mai dezvoltat decât altele din țară. Așa că ne-am uitat mai la stânga, înspre Piatra Neamț, unde primarul a inaugurat, în ianuarie, o toaletă de fete, la o școală, cu tăiere de panglică. De wc-ul pentru băieți n-au mai fost bani. Au fost, însă, bani pentru petreceri, căci în 2017, aproape 600.000 de lei s-au dus pe diferite evenimente. Cea mai scumpă petrecere a fost cu ocazia aniversării orașului – 190.000 de lei.

România Festival – primarul din Piatra Neamț a inaugurat o toaletă de fete

Execuția bugetară de la finalul anului trecut arată că banii dați de primar pentru ”cultură și recreere” (aproape 900.000 de lei) sunt aproape la fel de mulți ca cei pentru educație (1,3 milioane de lei) și mult mai mulți decât cei pentru sănătate (160.000 lei). Cifre seci”, ne-a spus primarul Dragoș Chitic.

L-am întrebat, mai în glumă, mai în serios, dacă ar fi fost bani și pentru inaugurarea toaletei de băieți de la școala în cauză. ”O consider o răutate și n-o să vă răspund”. Vina nu a fost a lui, a mai spus Dragoș Chitic, ci a organizatorilor.

Episodul pare tras la xerox, câteva luni mai târziu și câteva sute de kilometri mai la sud. Tot în Moldova, un alt primar, Tecuci de data asta, a inaugurat, cu aceeași tăiere de panglică, o scară de incendiu într-o grădiniță. Cătălin Hurdubae a dat vina tot pe organizatori, spunând că el nu știa că inaugurarea va fi atât de fastuoasă.

 ”Oltenii și restulumii”

Comisia Națională de Prognoză a dat Oltenia drept cea mai săracă regiune din țară. Aproape 70% dintre oamenii din județul Olt au wc-ul în curte. Mai mulți decât în Vaslui, chiar dacă pare greu de crezut. Și mai grav, 59 de școli din Olt au toaleta tot afară.

Statisticile sunt irelevante și făcute greșit, spun edilii, după care se ascund în spatele promisiunilor de partid.”Până în 2020, conform programului de guvernare al PSD și conform Guvernului, probabil că toate comunele din județ vor avea și canalizare, și străzi, și alimentare cu apă”, ne-a spus vicepreședintele Consiliului Județean Olt, Virgil DelureanuProbabilam zis noi.

Pentru că mai toate petrecerile sunt de o anvergură extraordinară, sintagmă repetată insistent de șefii județului, vicele Oltului ne spune că sunt necesare și au rostul lor.

Nu sunt tot felul de festivaluri, vă spun eu. E un festival, Lică Militaru de la Drăgănești, care e de o anvergură extraordinară și a devenit festival național, mai e Festivalul Iei și încă câteva. Deci nu sunt tot felul”. Iar anvergura extraordinară a costat, anul trecut, 3,65 milioane de lei din bugetele Primăriei Slatina și al Consiliului Județean Olt.

Doar ca să trecem în revistă, primarul Slatinei a dat 380.000 de lei pentru Ziua Unirii, alți 210.000 de lei pentru Zilele Slatinei, 226.800 de lei pentru Crăciun, 220.000 de lei pentru Revelion. Patriotismul se măsoară și în festivaluri, așa că oltenii au unul numai al lor: ”Oltenii și restu`lumii” a costat 160.500 de lei.

FOTO/Mediafax

”Un festival de o anvergură extraordinară. E o tradiție mai veche, cu pașaport de oltean, se oprește circulația la Podul Olt, se dă pașaport de oltean la toți care trec peste pod cu autoturismele, să dă și un praz, un praz de oltean”, s-a lăudat vicepreședintele CJ Olt.

Cum nu l-am crezut chiar pe cuvânt, ne-a invitat la Festival. Există, firește, și o utilitate. Oamenii sunt încorsetați, sunt supărați. Atunci vin la sărbători și se distrează, ascultă soliști de mare valoare, capete de afiș. Oamenii uită de problemele (sic!) care le au, se distrează, mănâncă un mic, beau o bere și pleacă acasă”.

România Festival în Teleorman

În 2017, iluzia binelui i-a costat pe cei din Alexandria cam un milion de lei. Aproape la fel de mult ca investițiile în educație (1,4 milioane de lei), dacă ne uităm în buget. La nivelul întregului județ, paradoxul continuă: învățământul a primit 20 de milioane de lei, în timp ce cultura, 12 milioane de lei (dintre care 4 milioane s-au dus către instituțiile de spectacole).

Dovadă stă agenda culturală, căci primarul Alexandriei și președintele Consiliului Județean au ajuns să finanțeze tot felul de serbări, de la Ziua Unirii, Ziua Mărțișorului și Ziua Femeii, Ziua Veteranilor, Ziua Absolventului, Ziua cea mai lungă, Zilele Orașului, Ziua Națională, până la concursul de frumusețe ”Miss Alexandria”. Nu știm cât a costat, dar știm cum arată frumusețea în Teleorman. Cine știe de unde răsare viitorul prim-ministru.

România Festival, ”țara lu` Pește”

Radu Mazăre a fugit, dar petrecerile din Constanța au continuat. Așa se face că pe Festivalul Berii s-au dus 450.000 de lei, iar pe Sărbătoarea Recoltei și a Vinului Dobrogean – 952.000 de lei. Festivalul Iernii le-a scos constănțenilor din buget 1,6 milioane de lei, iar Revelionul – aproape 600.000 de lei. Un total de la Primărie de peste 9 milioane de lei și încă 4 milioane de lei de la Consiliul Județean.

În zonele danubiene, pescuitul e la loc de cinste și se tratează ca atare. În Galați, Festivalul Scrumbiei a costat 130.000 de lei, iar Festivalul Fir Întins – aproape 300.000 de lei. S-au distrat gălățenii și gratis, de Oktoberfest, pentru prima dată, iar primăria a anunțat, cu mândrie, marele succes al evenimentului – 130.000 de gălăţeni au băut 100.000 de litri de bere. Într-un an, bugetul Galațiului s-a dus cam așa: 2,2 milioane de lei pe dezvoltarea învățământului și tot cam atât (2 milioane de lei) pe petreceri.

FOTO/ faramogul.ro

Muzica bună la Tulcea s-a marcat printr-un festival care s-a numit chiar așa:  Festivalul de Muzică Bună. Și a costat 125.000 de lei.

București, capitala de lux a petrecerilor

În țara România Festival, am observat, fără să ne mirăm, că Bucureștiul plătește cel mai mult pentru petreceri. Numai că nu ne dăduserăm seama exact cât de mult, căci la final am dat de o sumă gigantică. 150 de milioane de euro, dintre care 90 de milioane de euro au fost vărsați instituțiilor de spectacole. De cinci ori cât toată țara, practic.

Și nici în sectoare nu s-a strâns cureaua. Mecanismul a mers ca uns și în 2017, căci primăriile n-au finanțat direct spectacolele, ci au apelat la instituții din domeniu și le-au vărstat bani cât pentru un județ întreg.

Așa se face că Mugur Toader, primarul Sectorului 2, a dat 2,6 milioane de lei către Centrul Cultural ”Mihai Eminescu”, în timp ce Robert Negoiță a dat trei milioane de lei Centrului Cultural ”Casa Artelor” a Sectorului 3. Șeful Sectorului 4 a virat, din bugetul local, 1,3 milioane de lei pentru petreceri, prin Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”, iar mărinimia lui Daniel Florea a cântărit mult: cinci milioane de lei.

Sectorul 6, din pixul lui Gabriel Mutu, a dat aproape opt milioane de lei pe tot ce a însemnat pretext de distracție. Cel mai mult a costat  – iar numele spune totul – Șase Fest ”Distrează-te cât șase!”, 1.311.501 lei.

La Sectorul 1, avem o nebuloasă. Știm sigur că din bugetul local s-au dus 835.150 de lei pentru petreceri, căci așa ne-au comunicat oficialii primăriei, dar asta doar până la jumătatea anului, căci apoi petrecerile s-au finanțat prin Centrul Cultural al Sectorului 1, proaspăt înființat. Din iulie însă, nu mai știm cum și cât s-a dat.

România Festival, la 100 de ani

În 2018, aleșii sunt și mai darnici, fiind Anul Centenarului. Pentru cele 99 de proiecte finanțate de stat, Guvernul alocă 150 de milioane de euro. Sunt zeci de serbări folclorice, construirea de statui și obeliscuri sau diverse conferințe. Cei mai mulți bani merg în satul Cezieni, din județul Olt, pentru Sărbătoarea iilor – 570.000 de lei.

Realizarea unui bust din bronz al Patriarhului Miron Cristea, în Bistrița, ne va costa 150.000 de lei, tot cu ocazia Centenarului.

Alți 400.000 de lei merg pe baloane. Nu glumim. Unul dintre proiectele finanțate cu bani frumoși se numește “100 de baloane pentru România” și va fi în Baia Mare, în luna august. De altfel, Maramureșul e campion la proiecte de Centenar, cu 15 proiecte selectate. Altminteri, nu înțelegem legătura dintre baloane și Marea Unire.

Sursa: https://www.libertatea.ro/stiri/romania-festival-fenomenul-de-120-de-milioane-de-euro-2311542

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro