ALERTA: Astazi, Parlamentarii PSD – PNL ard tacit padurile, deseurile, sanatatea si viitorul Romaniei

by Bucuresti, 5 decembrie 2016 loading... Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA) atrage atentia Parlamentului Romaniei, societatii civile si tuturor actorilor implicati in protectia mediului asupra propunerii legislative PLX 492/2016 […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Bucuresti, 5 decembrie 2016

loading...

Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA) atrage atentia Parlamentului Romaniei, societatii civile si tuturor actorilor implicati in protectia mediului asupra propunerii legislative PLX 492/2016 “pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei produsa din surse regenerabila biomasa, biogaz si energie geotermala”.

GAIA avertizeaza ca, in fapt, aceasta propunere legislativa, contrar scopului declarat al initiatorilor,  nu va rezolva problema gestionarii deseurilor, ba chiar va incuraja importurile de deseuri, va sustine generarea unui flux constant al acestora, distrugand cantitati importante de resurse naturale. Totodata,  noua lege ar compromite  initiativele de prevenire si de reciclare, sustinand poluarea Romaniei cu dioxine, furani si metale grele.   Dioxinele sunt cunoscute ca fiind cele mai toxice substante chimice generate de om.

In plus, industria incineratoare va suprima crearea a de 10 ori mai putine locuri de munca in industria alternativa precum mineritul urban, colectarea si reciclarea deseurilor.

Sub falsul argument de a salva Romania de deseuri, initiatorii: Belacurencu Trifon – senator PSD; Butunoi Ionel-Daniel – senator PSD; Mihăilescu Petru-Şerban – senator UNPR; Oprea Stefan-Radu – senator PSD; Ţapu Nazare Eugen – senator PNL; Antal István – deputat UDMR; Bode Lucian Nicolae – deputat PNL; Iancu Iulian – deputat PSD; Marin Gheorghe – deputat PSD; Mironescu Răzvan Horia – deputat PNL; Traicu Rodin – deputat PSD, pun pe masa Parlamentului spre a fi votata, la final de mandat, o lege care va sustine arderea, din fonduri publice, a resurselor naturale si a sanatatii cetatenilor.

Modul in care este formulata propunerea legislativa pericliteaza resurse naturale strategice, precum padurea. Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului Apelor si Padurilor, elaborat in urma controalelor care au vizat activitatea fabricilor Schweighofer din Sebeș și Rădăuți, în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 aprilie 2015,  arata ca padurile Romaniei ajung lemn de foc atat pe piata din Romania cat si pe cea internationala. In lipsa unor mecanisme reale de protectie a padurilor, legea propune bonusuri sub forma de certificate verzi pentru energia produsa din combustia biomasei, respectiv arderea padurilor in instalatii de cogenerare, ce vor fi incasate de companii precum Holz Schweighofer.

Propunerea legislativa prezinta o serie de inadvertente atat de viziune cat mai ales de natura tehnica.  Spre exemplu, aceasta defineste termenul de “biogaz” si ca rezultat al proceselor de piroliza si gazeificare, care implica temperaturi ridicate, aport de energie, contrar definitiei stiitifice: “biogazul este un produs obtinut in urma fermentarii anaerobe, in prezenta unor microorganisme (organisme unicelulare), fara aport de energie, a biodeseurilor de origine vegetala sau animala”.

De asemenea, definitia biodeseurilor din propunerea legislativa nu respecta definitia deseurilor biodegradabile nepericuloase conform Legii 211/2011, in vigoare, iar expresia “biomasa primara”  si “inalta eficienta in cogenerare” nu este definita in propunrea legislativa. In plus, namolurile de la statiile de epurare propuse spre a fi incinerate sunt clasificate ca deseuri periculoase conform Legii 211/2011 si Regulamentului CE 850/2004, nefiind calificabile pentru valorificare in instalatii de ardere.  In aceeasi situatie se afla si ingrasamintele agricole, care sunt deseuri periculoase ce nu pot fi folosite in producerea biogazului. O alta inadvertenta se regaseste la definitia “tehnica” a biomasei, care in expunerea de motive, este diferita semnificativ de definitia de la Art. 1 al propunerii legislative.

In ceea ce priveste caracterul regenerabil al deseurilor promovat de propunerea legislativa, mentionam ca din totalul deşeurilor municipale şi asimilabile, doar fracția biodegradabilă poate fi considerată regenerabilă, in cea mai interpretabila formulare, intrucat piatra de temelia in gestionarea durabila a deseurilor este preventia si minimizarea generarii deseurilor, astfel menținerea explicită a fluxurilor de deșeuri în scopul incinerării este în totală contradicție cu acest principiu.

Mai mult, L 492/2016 propune spre incinerare o lista complexa de tipuri de deseuri care include materiale plastice, metale, hartie, carton, fabricate din materii prime finite, neregenerabile, care in urma procesarii termice produc emisii extrem de toxice.

Incinerarea deseurilor de hartie, carton, plastic sortate si colectate separat contravine legislatiei in vigoare prin schimbarea destinatiei de la valorificare prin reciclare la eliminare in instalatii de incinerare pe sol.

Numeroase studii arată că arderea deşeurilor biodegradabile, este extrem de ineficientă, consumurile de energie ale instalaţiei anulând în mare parte producţia. Practic, în măsura în care deşeurile sunt biodegradabile, arderea lor produce foarte puţină energie; în măsura în care incinerarea produce energie, această nu este regenerabilă. Prin urmare obiectivul stipulat la art.1 (3), privire la producerea de energie electrica si termica in cogenerare de inalta eficienta, nu poate fi atins.

In ceea ce priveste energia geotermala, nu toate formele acesteia sunt regenerabile. De exemplu, batolitele de apa termala din Campia de Vest nu sunt regenerabile (a se vedea cazul Bailor Felix, 2 Mai si a Lacului Petea). Bonusurile pentru energie verde va duce la distrugerea pungilor de apa termala, majoritatea fiind foarte vechi si incarcate cu radioactivitate, minerale si utilizate in balneoterapie.

In concluzie, initiativa legislativa a parlamentarilor ar putea contribui la schimbarile climatice la nivel global, va afecta calitatea vietii cetatenilor Romaniei si calitatea mediului inconjurator, punand presiune pe exploatarea resurselor naturale.

GAIA constata ca prezenta initiativa a primit aviz nefavorabil din partea Guvernului Romaniei, insa cu toate acestea L 492/2016 este programata pentru adoptare tacita azi 5 decembrie 2016.


NOTA:

Mai jos gasiti o lista detaliata cu argumente impotriva incinerarii deseurilor.

Incineratoarele de deseuri au un impact negativ major asupra sănătăţii publice, economiei locale si mediului inconjurator, după cum urmează:

  1. Eliberează emisii toxice în aer, apă şi sol, incluzând dioxina şi alţi compuşi organici clorinaţi cunoscuţi pentru impactul lor toxic asupra sănătăţii umane şi mediului. Multe dintre aceste toxine ajung în hrană şi devin tot mai concentrate pe măsură ce ajung mai sus în lanţul alimentar. O varietate de studii au raportat asocierea dintre probleme respiratorii, anomalii congenitale, îmbolnăvirile de cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător și nervos, glandă tiroidă, aparat digestiv) și munca respectiv locuirea în apropierea unor incineratoare.
  1. Produc cenuşă toxică sau zgură care va fi depozitată în rampele de deșeuri periculoase. Această cenuşă conţine metale grele, dioxine şi alţi poluanţi, care o fac să fie prea toxică pentru a putea fi refolosită, în ciuda tuturor încercărilor industriei. Astfel, incineratoarele nu rezolvă problema depozitării deşeurilor intrucat aproximativ 25% din cantitatea de deşeurilor care intră în incineratoare rămâne sub formă de cenuşa. Promotorii incineratoarelor descriu adesea cenuşa ca fiind „inertă“. Ceea ce vor să spună este că, din punct de vedere biologic, este stabilă (majoritatea materiei organice a fost arsă), dar adesea se insinuează că nu este toxică – absolut fals. Incinerarea transformă trei până la patru tone de gunoi într-o tonă de cenuşă extrem de toxică.
  2. Compromit politicile de prevenire a deşeurilor şi reciclarea. In Romania, deseurile municipale si asimilabile nu sunt selectate si colectate la sursa, prin urmare biodeseurile se regasesc in fractia umeda, deseuri mixte. In cazul în care se va realiza o reciclare eficientă, reziduurile rezultate nu vor avea capacitatea calorică necesară susţinerii unui incinerator, care va trebui alimentat pe o perioadă de 25-30 de ani. Incineratoarelor compromit reciclarea deşeurilor şi susţin un sistem liniar în care resursele trebuie extras din pământ, prelucrate în fabrici, consumate şi distruse prin ardere sau îngropare. Acest sistem linia este un sistem aflat în criză. Nu mai putem susţine acest model la infinit pe o planetă cu resurse finite.
  3. Contribuie la schimbările climatice la nivel global. Incineratoarele emit cantităţi semnificative de gaze de seră directe, inclusiv dioxid de carbon şi oxid de azot, care contribuie la schimbările climatice la nivel global. De asemenea, ele sunt şi surse puternice de gaze de seră indirecte, inclusiv monoxid de carbon, oxid de azot, compuşi volatili organici fără metan şi dioxid de sulf. De fapt, incineratoarele emit mai mult CO2 pe megawatt-oră decât orice altă sursă de energie bazată pe combustibil fosil – inclusiv centralele electrice pe bază de cărbune! Pentru a produce aceeași cantitate de energie ca o centrală electrică pe cărbune, incineratoarele de deşeuri de emit de 28 de ori mai multă dioxină decât cărbunele, de 2,5 ori mai mult dioxid de carbon (CO2), de două ori mai mult monoxid de carbon, de trei ori mai mult oxid de azot (NOx), de 6-14 ori mai mult mercur, plumb și cu 70% mai mult dioxid de sulf.
  1. Irosesc energie şi distrug cantităţi mari de resurse. Furnizorii/producătorii incineratoarelor de tipul “energie din deşeuri” susţin că generarea de energie prin arderea deşeurilor este soluţia câştigătoare pentru crizele legate de deşeuri şi energie. Adevărul este că incineratoarele defapt irosesc energia. Când ard materiale ce ar putea fi refolosite, reciclate sau compostate, incineratoarele distrug potenţialul de a economisi energie care ar putea fi obţinut prin folosirea acelor materiale în scopuri mai bune. Reciclarea, de exemplu, economiseşte de 3 până la 5 ori mai multă energie decât se generează în centralele de incinerare a deşeurilor. Incineratoarele pierd energie când este luată în considerare energia stocată a materialelor arse. Din aceste motive, centralelor de tipul “energie din deşeuri” li s-ar potrivi mai bine numele de “risipă de energie”.
  2. Epuizează fondurile publice locale pentru a achiziţiona tehnologie de import scumpă şi asigură mult mai puţine locuri de muncă decât programele de refolosire, reparare, reciclare si compostare. Fiind opţiunea cea mai scumpă pentru gestionarea de deşeuri, ele concurează cu reciclarea şi compostarea pentru finanţare şi asigură doar un loc de muncă pentru fiecare 10 disponibile la o unitate de reciclare. Rentabilitatea este dată de politica de preţuri pentru depozitarea deşeurilor la gropile de gunoi. Asta înseamnă că, atâta timp cât este mai ieftin să se depoziteze la rampă, nu se justifică utilizarea acestora pentru producerea de energie electrică şi termică. Incineratoarele sunt de 2,7 ori mai scumpe pentru a fi construite și 11 ori mai scumpe pentru a fi operate decât centralele electrice pe cărbune.
  3. Camuflează dovezile industriilor murdare şi nesustenabile. Incineratoarele permit industriilor murdare să scape de deşeurile toxice şi să ascundă impactul practicilor lor. Aceste industrii depind de incineratoare pentru a alimenta utilizarea noastră continuă a acestui sistem de producţie nesustenabilă şi consum.
  4. Camuflează lipsa de performanță în administrarea cantitativă a deșeurilor de către generatori și administrațiile publice locale, volumele de deșeuri generate fiind distruse fizic și, deci, imposibil de monitorizat și verificat.
  5. Încalcă principiile dreptului de mediu. Incineratoarele sunt amplasate în mod disproporţionat în comunităţi sărace sau rurale şi în zone unde puterea politică este scăzută.
  6. Energia obtinută din combustia deșeurilor municipale și asimilabile nu este “verde”. Raportul Comitetului de Mediu, Transport si Politici Regionale “Delivering Sustainable Waste Management”, publicat in martie 2001, afirma: “Nu acceptăm că deșeurile sunt o sursă de energie regenerabilă. Chiar dacă s-ar considera că aceasta corespunde definiției tehnice a surselor regenerabile, totusi esuează cu desavarsire să fie ceea ce s-ar putea numi o interpretare “de bun simț”. Un flux de deșeuri poate fi “durabil” în cea mai sucită definiție al cuvântului, deoarece in gestionarea durabilă a deșeurilor piatra de temelie este minimizarea deșeurilor, astfel menținerea explicită a fluxurilor de deșeuri în scopul incinerării este în totală contradicție cu acest principiu“.

 

Sursa: curatmurdar.org

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro