Cum a renăscut Islanda, după ce a luat măsuri fără precedent în domeniul bancar

Distribuie!by   Grav afectată de criza financiară din anul 2008, Islanda a luat câteva măsuri care au readus-o pe linia de plutire, ba chiar economia a revenit la nivelul de […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

phpThumb_generated_thumbnailjpeg

 

Grav afectată de criza financiară din anul 2008, Islanda a luat câteva măsuri care au readus-o pe linia de plutire, ba chiar economia a revenit la nivelul de dinainte de începerea crizei.

Cele mai mari bănci islandeze, Landesbanki, Kaupthing şi Glitnir, s-au prăbuşit în octombrie 2008 declanşând o criză economică de proporţii. Când au căzut, cele trei bănci aveau active de zece ori mai mari decât PIB-ul ţării. Islanda este singura ţară care a condamnat şefii băncilor implicate în criza financiară izbucnită în 2008. Hreidar Mar Sigurdsson, fostul CEO al Kaupthing, care până la criză era cea mai mare bancă din Islanda, a primit o condamnare de cinci ani şi jumătate, cea mai dură sentinţă pentru fraudă financiară din istoria Islandei. Şi şeful celei de-a treia bănci, Glitnir, a fost condamnat la închisoare.

“De ce ar trebui ca o parte din societatea noastră să nu fie sub supravegherea poliţiei şi fără responsabilitate?”, întreabă Olafur Hauksson, procurorul care a instrumentat cazul. “Ar fi periculos ca cineva să fie prea mare pentru a fi investigat”, adăuga acesta.

Spre deosebire de SUA şi Marea Britanie care au folosit banii contribuabilului pentru a salva mari institiuţii financiare precum AIG, Freddie Mac, Fannie Mae, Lloyds sau Royal Bank of Scotland, guvernul islandez, cu oamenii în stradă, a lăsat băncile sale să se prăbuşească, pasând pierderile către creditorii în cea mai mare parte străini a acestora. A existat un referendum, unde 93% din cetățeni au refuzat să plătească datoria de 3,5 miliarde de euro ce o avea Islanda către Olanda și Marea Britanie.

Băncile nu sunt “sfinte biserici” pentru a fi protejate, îşi şoca în urmă cu doi ani auditoriul Formului Economic Mondial de la Davos preşedintele Ragnar Grimsson. “Teoria potrivit căreia trebuie să salvezi băncile este o teorie despre bancheri bucurându-se de profiturile lor în perioadele de succes pentru ca apoi să lase oamenii de rând să le suporte eşecul prin taxe şi austeritate”, declara acesta pentru postul de televiziune arab Al-Jazeera.

Planul islandez a funcţionat deşi şocul financiar iniţial a fost unul foarte puternic. Inflaţia a fost de peste 16% în primă fază, dar s-a întors sub 5% până în anul 2011 şi este tangenţial peste zero în prezent. Datoria publică raportată la Produsul Intern Brut nu a atins cote alarmante în condiţiile în care statul nu şi-a asumat pierderi bancare ca în cazul altor ţări occidentale. De la nivelul de 95% din PIB, creditul guvernamental va mai reprezenta până la finele acestui an 74%, iar proiecţia pentru anul 2020 este ca nivelul de îndatorare să nu fie mai mare de 54%. Şomajul de 4% pune, de asemenea, Islanda într-o situaţie chiar mai bună decât cea a SUA.

La 7 ani de la criză, Islanda refuză să facă parte din Uniunea Europeană şi este exemplul la care se uită cu speranţă şi Grecia.

 

Sursa:

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@stiri-extreme.ro