Efectul periculos al Facebook-ului asupra inteligenţei umane: cum este „prostit poporul cu calculatorul” – explicaţii ştiinţifice

by Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică din UBB, explică efectele reţelelor de socializare asupra inteligenţei. FOTO: RF loading... Coeficientul de inteligenţă al oamenilor a crescut constant din 1930 până […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică din UBB, explică efectele reţelelor de socializare asupra inteligenţei. FOTO: RF

loading...

Coeficientul de inteligenţă al oamenilor a crescut constant din 1930 până în anii 90, când ceva a stopat fenomenul. Ipoteza care câştigă teren între psihologi susţine că una dintre cauze ar fi accesul facil la informaţie datorat dezvoltării mediului online, fie că ne referim la motoare de căutare, precum Google, fie că ne referim la reţelele de socializare. Cum au oprit medicina şi internetul dezvoltarea speciei.

„<A socializa> nu mai înseamnă a întreţine relaţii vii şi durabile, ci <> cu reţele cât mai ample (şi adesea anonime) de <<feisbuchişti>>, <<tuiterişti>>, <<blogări>>, <<forumişti>> etc. Comunicarea devine, astfel, un soi de pălăvrăgeală nomadă, un zumzet gregar, un <> inter-personal, în care, însă, persoanele reale sunt absente prin masificare. „Comunici“, dar o faci, la propriu şi la figurat, <<în deşert>>. Adică <>, fără o autentică achiziţie de sens şi în pustietatea izolării tale de fiinţa adevărată, de <<fiinţa de=”” carne=””>> a celorlalţi”, spune scriitorul Andrei Pleşu pe blogul său de pe „Adevărul” concluzionând că pe reţelele sociale oamenii „comunică fără a comunica”. Din punct de vedere psihologic fenomenul este analizat din două perspective. „Din punct de vedere social – nevoia de comunicare, de socializare a omului este una înnăscută. Situaţia este similară cu nevoia de a se hrăni. Este clar că trebuie să mănânci, dar e importat ce mănânci şi cât mănânci. În concluzie, din punct de vedere social, reţelele de socializare nu sunt bune sau rele în sine, ci trebuie gândite în raport cu cantitatea lor. Este ca şi la hrana, dacă exagerezi vei avea de suferit”, susţine Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

180x118“<A socializa> nu mai înseamnă a întreţine relaţii vii şi durabile, ci <> cu reţele cât mai ample (şi adesea anonime) de <<feisbuchişti>>, <<tuiterişti>>, <<blogări>>, <<forumişti>> etc. Comunicarea devine, astfel, un soi de pălăvrăgeală nomadă, un zumzet gregar, un <> inter-personal, în care, însă, persoanele reale sunt absente prin masificare. „Comunici“, dar o faci, la propriu şi la figurat, <<în deşert>>”

 

Andrei Pleşu, scriitor

Supradoză de Facebook

Ultimele studii în domeniu arată că oamenii sunt „obezi” şi din punctul de vedere al folosirii reţelelor de socializare. Într-un raport din 2013 al Academiei de Pediatrie din SUA se arată că tinerii între 8 şi 10 ani petrec aproape 8 ore pe zi în faţa ecranului (televiziune, internet, reţele sociale), iar la cei între 10 şi 18 ani se ajunge la 11 ore. „Tinerii petrec mai mult timp cu mijloacele media decât petrec la şcoală. După somn este activitatea care ocupă cel mai mult timp din viaţa tinerilor”, se arată în raport. „Un studiu prezentat în SUA în 2011 arată că tinerii care petrec mult timp online au un nivel de anxietate şi depresie ridicat. De asemenea, un studiu făcut în 2013 în Italia pe 50.000 de tineri a ajuns la aceeaşi concluzie”, susţine Daniel David. În raportul Academiei Americane de Pediatrie se arată că probleme  apar şi la nivel fizic, copii care exagerează cu timpul petrecut online sau în faţa televizorului fiind predispuşi la obezitate. Instituţia din SUA a tras un semnal de alarmă şi a recomandat ca tinerii să aibă zilnic un maximum de două ore de timp petrecut în scop recreaţional în faţa ecranului, fie că e TV, internet sau reţele de socializare.

646x528

„Tinerii petrec mai mult timp cu mijloacele media decât petrec la şcoală. După somn este activitatea care ocupă cel mai mult timp din viaţa tinerilor”

Academia Americană de Pediatrie

Generaţiile noi sunt mai inteligente?

Psihologii analizează proliferarea reţelelor de socializare şi a internetului în general şi din punct de vedere cognitiv. Efectele sunt dramatice şi se manifestă la nivel global. „Legat de partea cognitivă a discuţiei o să vă spun despre două fenomene demonstrate ştiinţific în studii realizate temeinic în întreaga lume şi o ipoteză care câştigă teren printre psihologi”,  a explicat psihologul Daniel David. Primul fenomen este efectul Flynn, de la numele profesorului din Noua Zeelandă, James Flynn, care a demonstrat teoria. „Noi ştim în psihologie că din 1930 coeficientul de inteligenţă al generaţiilor a început să crească. Efectul Flynn a fost demonstrat ştiinţific prin realizarea periodică de teste de inteligenţă în mai multe ţări din lume. Sunt mai multe explicaţii privind această creştere a inteligenţei, însă după părerea mea două sunt mai importante. În primul rând este vorba despre complexitatea mediului modern de viaţă, care a devenit mai stimulant pentru gândire, activităţile au devenit mai complexe, iar omul a fost forţat să gândească mai mult. De asemenea, un rol important l-a avut şi îmbunătăirea nutriţiei”, a spus psihologul clujean. Cel de-al doilea fenomen ştiinţific demonstrat este faptul că din anii 90, creşterea nivelului de inteligenţă al oamenilor a fost stopată. „Cam în ultimii 20 de ani s-a constatat, mai ales în ţările civilizate, că efectul Flynn s-a oprit. Nu s-a întâmplat uniform acest fenoment, ci a depins de la ţară la ţară – de exemplu,  în Norvegia s-a întâmplat în 1998, în Anglia prin 1996 etc”

180x100„Noi ştim în psihologie că din 1930 coeficientul de inteligenţă al generaţiilor a început să crească. Efectul Flynn a fost demonstrat ştiinţific prin realizarea periodică de teste de inteligenţă în mai multe ţări din lume. Sunt mai multe explicaţii privind această creştere a inteligenţei, însă după părerea mea două sunt mai importante. În primul rând este vorba despre complexitatea mediului modern de viaţă, care a devenit mai stimulant pentru gândire”

 

Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

Veste proastă despre relaţia internet – inteligenţă

„Despre cauzele stopării efectului Flynn nu avem date certe, însă o să vă spun o ipoteză interesantă care prinde teren printre psihologi.  Unul dintre factorii care au stopat creşterea nivelului de inteligenţă poate fi accesul facil la informaţie datorat dezvoltării mediului online, fie că ne referim la motoare de căutare precum Google sau la reţele sociale. Informaţiile fiind atât de uşor accesibile – cum nu ştii ceva intri pe google, accesul la cunoaştere nu mai necesită un efort intelectual ca şi înainte. În aceste condiţii, practic nu mai eşti stimulat să-ţi dezvolţi inteligenţa, internetul îţi dă informaţia <> şi nu te forţează să gândeşti”, a explicat David. Accesul facil la informaţie îi face pe tinerii şi pe adulţii din ziua de astăzi să cunoască mai multe date, însă acest lucru nu înseamnă că sunt mai inteligenţi. „Inteligenţa este capacitatea de a acumula informaţie nouă şi de a o folosi. Până la apariţia informaţiilor online, a lui google şi a celorlalte motoare de căutare, un om trebuia să facă un efort important să acumuleze cunoştinţe. Mergea în bibliotecă, vorbea cu experţii, mergea în laborator, încerca să sintetizeze el informaţiile. Era forţat să-şi dezvolte inteligenţa. Gândiţi-vă ce greu era să scrii o carte. Acum, deschizi calculatorul, dai pe google, faci o compliaţie şi  gata”, detaliază psihologul. Reţelele de socializare şi internetul sunt complicate, dar ele nu te forţează să gândeşti, ele îţi dau informaţia pe tavă. Rezultatul este stoparea creşterii nivelului de inteligenţă al oamenilor, iar în unele situaţii precum Anglia, s-a înregistrat chiar o scădere a coeficientului de inteligenţă, conchide Daniel David.

180x100„Unul dintre factorii care au stopat creşterea nivelului de inteligenţă poate fi accesul facil la informaţie datorat dezvoltării mediului online, fie că ne referim la motoare de căutare precum Google sau la reţele de socializare. Informaţiile fiind atât de uşor accesibile – cum nu ştii ceva intri pe google, accesul la cunoaştere nu mai necesită un efort intelectual ca şi înainte. “

Daniel David, psiholog

Medicina şi internetul au oprit dezvoltarea speciei

David susţine că efectul internetului aspra inteligenţei este similar cu cel al medicinei asupra evoluţiei omului. „Medicina a oprit, practic, evoluţia speciei. De ce? Pentru că înainte să existe medicina şi lucrurile care ne prelungesc viaţa şi ne-o salvează, supravieţuiau cei care aveau genele mai bune, careaveau copii mai mulţi, iar specia era dominată de aceştia. Treptat medicina a oprit procesul de evoluţie a speciei, nu spun că e bine sau rău. Selecţia naturală nu prea mai funcţionează. Eu fac o constatare. Coeficientul de inteligenţă prin efectul Flynn a evoluat constant, din cauză că mediul a fost stimulant, complex. Uite că reţelele de socializare par să aibă asupra coeficientului de inteligenţă efectul pe care medicina îl are asupra procesului de evoluţie la nivel biologic. A oprit într-un fel efectul Flynn”, a concluziobat David.

180x100 (1)“Reţelele de socializare sunt doar un mediu de transmisie. Întrebarea este, dacă nu am avea reţele de socializare, cum ne-am petrece timpul pe care vrem sa ni-l dedicăm pentru relaţii sociale? Probabil ca ni l-am petrece facând altceva”.

 

 

Radu Rusu, creatorul reţelei Fyuse

Părere din Silicon Valley

Radu Rusu, clujeanul care a dat lovitura în Silicon Valley prin realizarea unei reţele de socializare care permite partajarea de fotografii panoramice, susţine: „Eu cred că frica de nou, de schimbare este ceva nativ la noi, ca specie. Există extreme şi probleme, dar nu ştiu de ce e mai puţin real să comunici cu cineva prin text digital decât telegrama pe hârtie, decât vocea la telefon, cât timp mesajul respectiv ajunge şi tu simţi aceleaşi sentimente. Reţelele de socializare sunt doar un mediu de transmisie. Întrebarea este, dacă nu am avea reţele de socializare, cum ne-am petrece timpul pe care vrem sa ni-l dedicăm pentru relaţii sociale? Probabil ca ni l-am petrece facând altceva”.

Sursa: adev.ro/njzffz

 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Stiri Extreme

Stiri Extreme: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate.

Contact: office@stiri-extreme.ro